Erori mari la testarea antidrog în trafic la Cluj-Napoca. Două treimi dintre probele de anul trecut nu s-au confirmat

Mai mult de jumătate analizele efectuate în cadrul IML Cluj în cazul şoferilor testaţi pozitiv în trafic la substanţe interzise nu au confirmat ceea ce au prezentat polițiștii. La nivelul municipiului Cluj-Napoca variația între probele privind prezența substanţelor psihoactive în cazul şoferilor prezentate de polițiști ca fiind pozitive și rezultatele la analizele efectuate în cadrul laboratorului de toxicologie medico-legală este și mai mare.

Conform datelor prezentate de Consiliul superior de medicină legală(CSML), din cele 697 de probe prelevate în 2023 de polițiști în trafic și care arăta prezența substanțelor interzise doar 47 la sută au fost confirmate în urma analizelor făcute de IML Cluj. În 2022, dintre cele 176 de probe prelucrate de IML Cluj s-au confirmat 66 la sută.

Lucrurile au stat și mai prost în cazul probelor prezentate de polițiștii din municipiul Cluj-Napoca. Aici, potrivit CSML doar 31 la sută dintre acestea au fost confirmate.

Consiliul superior de medicină legală (CSML) explică, într-un material publicat pe pagina sa de internet, care sunt motivele pentru care în urma testărilor ptivind prezenţa sau absenţa substanţelor psihoactive în cazul şoferilor există diferenţe între rezultatele negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal şi cele obţinute la testarea de către organele de poliţie. Aceste diferenţe se justifică, printre altele, prin faptul că testele rapide utilizate în cadrul Poliţiei Române sunt teste rapide de screening sau de orientare şi nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, aşa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat şi prin alte metode de investigaţie. De asemenea, medicii legişti precizează că există „numeroase substanţe” care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive. ”Astfel, există reacţii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare”, afirmă ei.

Punct de vedere al Consiliului superior de medicină legală

„Consiliul superior de medicină legală, în calitatea sa de for metodologic şi ştiinţific al reţelei naţionale de medicină legală, doreşte să exprime public un punct de vedere referitor la analizele efectuate în cadrul laboratoarelor de toxicologie medico-legală în cazul şoferilor testaţi pozitiv în trafic la substanţe interzise.

Ca urmare a interesului public deosebit referitor la modul în care se realizează testările toxicologice în cadrul institutelor medico-legale din care ar reieşi cu precădere faptul că acestea infirmă, în urma analizelor probelor de sânge şi urină, unele testări rapide efectuate în trafic, precum şi a existenţei în mass-media a unor articole care au sugerat existenţa unor manipulări a acestor rezultate în cadrul instituţiilor medico-legale, atribuite în mod tendenţios şi fals Poliţiei Române, Consiliul superior de medicină legală, în colaborare cu reprezentanţi ai Poliţiei Române, a realizat o evaluare primară a datelor referitoare la rezultatele analizelor toxicologice din anii 2022-2023 realizate în cazul şoferilor la care în trafic a fost detectat un rezultat rapid pozitiv la droguri, constatând următoarele:

1. Rezultatele obţinute în cadrul laboratoarelor de toxicologie medico-legală din cadrul institutelor medico-legale au o variabilitate extrem de mare de la judeţ la judeţ şi de la an la an;

2. Motivele principale ale apariţiei acestei variabilităţi sunt reprezentate de:

– modalitatea de testare în trafic (cel mai probabil tipul de aparat utilizat în testare, cu menţiunea că reprezentanţii Poliţiei Române au confirmat faptul că în momentul de faţă există proceduri de achiziţie care au drept scop înlocuirea aparatelor care au avut rate mari de rezultate fals pozitive);

– modelele de consum mult diferite în judeţe, procentul de cazuri fals pozitive fiind mult influenţat de tipul de substanţă la care testul rapid a ieşit pozitiv;

– numărul (încă) redus de testări în anumite judeţe, ceea ce face ca procentele de rezultate fals pozitive să aibă o variaţie extrem de mare de la judeţ la judeţ. Cu cât numărul de testări într-un judeţ este mai mare, cu atât valorile rezultatelor fals pozitive tind să se apropie de media naţională.

Consiliul superior de medicină legală a publicat rezultatele detaliate ale acestui studiu pe site-ul oficial (www.csml.ro), inclusiv statisticile pe fiecare judeţ.

Consiliul îşi manifestă disponibilitatea de a lucra oricând cu părţile interesate în vederea optimizării activităţii de testare a şoferilor prin elaborarea de metodologii, cursuri de pregătire sau propuneri legislative”, a transmis CSML.

Probleme de logistică

CSML atrage atenția că instituţiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creşterea exponenţială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanţe psihoactive şi de apariţie a unor noi substanţe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanţă, extrem de costisitoare. „Aceste probleme de logistică sunt cauzate primar de lipsa cronică de finanţare a acestei activităţi (în particular) dar şi a sistemului medico-legal (în general), lipsă de finanţare care este în bună măsură generată chiar de refuzul repetat al Ministerului Afacerilor Interne de a aproba mărirea tarifelor medico-legale (care sunt la acelaşi nivel din 2006, deci de aproape 20 de ani), în condiţiile unei creşteri extrem de mari a costurilor cu reactivi, materiale şi echipamente. Cu toate acestea, în cadrul instituţiilor medico-legale, personalul de specialitate face eforturi supraomeneşti să minimizeze timpii de aşteptare şi totodată să asigure analize care să aibă valoare probatorie maximă în justiţie, fără însă a putea trece peste timpii şi procedurile extrem de stricte de administrare, prelucrare şi interpretare a acestor probe”, se arată în informarea de pe site-ul CSML.

Erori în funcție de județ

CSML remarcă faptul că în judeţele arondate fiecărui institut medico-legal „există o variabilitate extrem de mare a rezultatelor funcţie de judeţul unde a fost realizată testarea în trafic. Acest aspect confirmă existenţa unor deficite semnificative care apar până la momentul luării în lucru a probelor la instituţia medico-legală unde se efectuează examenul toxicologic, Deoarece tehnica de lucru, aparatura şi personalul care realizează testările sunt acelaşi”. ;

„Rata de confirmare a scăzut semnificativ între 2022 şi 2023 (cu precizarea că datele de pe 2023 nu sunt complete, statistica fiind realizată înainte de încheierea anului curent). Cu toate acestea, există judeţe unde rata de confirmare a crescut semnificativ în 2023 (vezi de exemplu Bacău de la 42 la 85 %, Gorj de la 48 la 88%), ceea ce din nou sugerează existenţa unor probleme legate mai degrabă de detecţia rapidă (în trafic), transportul sau depozitarea probelor până la nivelul institutelor medico-legale, probleme care în respectivele judeţe au fost corectate”, subliniază sursa citată.

Legiştii arată de asemenea că scăderi şi creşteri mari procentuale au fost constatate în general în judeţele cu un număr mic de testări, iar odată ce numărul de testări creşte, rezultatele tind să se apropie de media institutului respectiv.

„În general, rate mai mici de rezultate fals pozitive sunt obţinute în cadrul judeţelor unde există institute medico-legale, dar şi al judeţelor în care există oraşe mari, ca poli regionali de dezvoltare”, este una dintre remarcile CSML.

Erori la consumul de amfetamină

În ceea ce priveşte ratele de pozitivitate funcţie de grupele de substanţe psihoactive, legiştii transmit că analiza statisticilor arată că pentru anumite substanţe, precum cannabinoizii sau cocaina, cazurile fals pozitive sunt relative rare. Pentru altele, precum benzodiazepine sau amfetamină, procentul numărului de rezultate fals pozitive pe  teste rapide din salivă este extrem de mare. La metadonă a crescut mult numărul de cazuri fals pozitive în 2023, dar trebuie menţionat că numărul de cazuri detectate este redus.

CSML aminteşte că în cadrul laboratoarelor medico-legale probele biologice sunt conservate până la termenul legal, existând şi probe martor, acestea putând fi oricând reanalizate pentru a înlătura orice dubiu.