Eroii monumentelor. Mobilizare pentru salvarea bisericii din Săliștea Veche

Monument istoric datat înainte de secolul XVIII, Biserica de lemn din Săliștea Veche „Sf. Apostol Pavel” se distinge prin superbul portal de la intrare, decorat cu tema pomului vieții și a raiului ceresc. În prezent, edificiul se află într-o stare avansată de degradare, din pricina nepăsării. Protopopiatul Ortodox Român Cluj 1 a demarat o campanie de salvare a acestei biserici.

Campania de restaurare a bisericii de lemn din Săliștea Veche a fost dezbătută la ultima ședință lunară a preoților din cadrul Protopopiatului Ortodox Român Cluj 1. O campanie vrednică de laudă, după cum o consideră însuși Înaltpreasafințitul Părinte Andrei, Arheipiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Maramureșului și Sălajului. În acest sens, la nivelul parohiilor din cele două protopopiate clujene va fi demarată, începând de duminică, 13 octombrie, o colectă în vederea adunării sumei necesare pentru demararea lucrărilor, iar în acest sens se estimează că e nevoie de aproximativ 2 miliarde de lei vechi. Preoții sunt invitați ca în mod benevol și fără nici o obligație să contribuie alături de enoriași la această acțiune de salvare a unui monument istoric, aflat în comuna Chinteni, satul Săliștea Veche, ridicat în 1911 pe cheltuiala familiei Pavel Lupaș și cu ajutorul credincioșilor din localitate, după cum reiese din inscripția de pe iconostas. Cumpărată din Sânmărtin, biserica trebuie refăcută după forma inițială. Din lemn, biserica are formă de navă și a fost așezată pe temelie de piatră. În 1956 a fost înlocuit acoperișul, iar în 1966 s-a intervenit asupra turnului în interior. Toate cheltuielile în acest sens au fost suportate de către credincioșii din comunitate. Ultima intervenție asupra bisericii s-a făcut în 1997, când zone ale acoperișului au fost acoperite cu tablă. În același an s-a efectuat un control, iar lăcașul de cult a fost clasat monument istoric de arhitectură 13 B 505. Proporțiile bisericii corespund unei comunități foarte mici, capabilă să primească până la 80 de credincioși. Dimensiunile ei sunt 4,25 m lățime și 6,64 m lungime pentru tindă și biserică, iar pentru altar 3,64 m lățime și 3,67 m adâncime. Altarul are o particularitate, având patru laturi și nu cinci, așa cum se obișnuiește la bisericile de lemn. În prezent, biserica se află în stare avansată de degradare, iar o mare parte a foilor de tablă montate în 1997 au fost dizlocate de vânt. De asemenea, structura s-a deformat și prezintă o înclinare vizibilă. În prezent, în zonă nu există decât 46 de suflete și o singură familie de tineri. Inițiativa de refacere a acestei biserici îi aparține Părintelui Protopop Dan Hognogi, care a făcut demersurile necesare pe lângă autoritățile abilitate. Așa se face că la ședința de joi a fost prezent Mihai Ursache, consilier superior în cadrul Prefecturii Județului Cluj, mai exact în Compartimentul de Informare și Relații Publice. Acesta a punctat pașii care trebuie făcuți până la intervenția propriu-zisă asupra edificiului, iar etapele sunt greoaie.

Spectacol Folcloric Caritabil

Pentru a veni în sprijinul salvării acestei biserici, doar una din cele aproximativ 80 care se găsesc în aceeași situație aflate în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, va fi organizat, de către Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului și Protopopiatul Ortodox Român Cluj 1, în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj și Consiliul Județean Cluj, cu binecuvântarea și deopotrivă participarea ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, cu prilejul Anului omagial al satului românesc, un spectacol folcloric caritabil intitulat sugestiv ”Satul de odinioară”. Evenimentul va avea loc joi, 24 octombrie, începând cu ora 19, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Spectacolul va fi susținut de artiști consacrați și îi amintim în acest sens pe rapsodul Vasile Soporan din Frata, Vasile Rizea Șandorică din Valea Largă, Ansamblul Folcloric Studențesc „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Ștefan și Andrei Petreuș. Amfitrionul evenimentului va fi Grigore Sâmboan. Intrarea se va face pe bază de invitație, care poate fi procurată de la magazinele de obiecte bisericești ale Arhiepiscopiei Clujului. Toți cei care doresc să sprijine acțiunea de salvare a bisericii de la Săliștea Veche o pot face prin donații în contul deschis la Banca Transilvania, respectiv RO39BTRLRONCRT0372674701.

Numeroase biserici din  lemn, sortite morţii lente

Numeroase biserici din  lemn din județul Cluj, şi nu numai, vechi de sute de ani, de o valoare inestimabilă, sunt sortite unei morţi lente, dar sigure. Și asta pentru că fondurile alocate de autorităţi pentru restaurare sunt insuficiente sau lipsesc cu desăvărşire, dar și din cauza nepăsării.

Bisericile sunt formele monumentale ale arhitecturii de lemn româneşti deoarece o foarte lungă perioadă de timp credinţa ortodoxă a românilor din Transilvania nefiind  recunoscută  ca religie oficială de către autorităţi, credincioşii au putut să-şi ridice numai  biserici de lemn,  pentru cele de zid trebuind să ceară  aprobare de la  autorităţi. În județul Cluj există peste 80 de biserici din lemn vechi, majoritatea situate în zona central nord-vestică a județului. Raportat la numărul de biserici de lemn de la începutul secolului XX, numărul acestor monumente s-a înjumătățit din multiple cauze. Multe dintre acestea au fost demolate, altele au fost vândute sau înstrăinate de comunitate pentru a obține bani în vederea construirii de biserici noi, câteva dintre monumentele de cult din lemn au ars, iar altele sunt lăsate pur și simplu în ruină. Deşi există o legislaţie a protejării şi conservării patrimoniului, începând cu Legea Patrimoniului nr. 58/1974, Legea nr.5/2000-secțiunea a III-a-zone protejate, directivele și convențiile europene asumate de România, precum și de planurile de amenajare a teritoriului și urbanism (PAT, PUG) şi terminând cu ultimele măsuri legislative în domeniu, respectiv Legea nr.422/2004, bisericile din lemn din județul Cluj, dar și alte edificii de patrimoniu nu se bucură de niciun fel de sprijin.

Un studiu făcut de specialişti din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei arată că din cauza nepăsării oamenilor, bisericile din Căianu, Călărași – Turda şi Macău sunt distruse în proporţie de 90%, iar în multe altele ploaia pătrunde în interior spălând  pictura de pe boltă şi pereţi. Un alt factor care pune în pericol bisericile din lemn este lispa dotărilor anti incendiu. Majoritatea acestor monumente nu sunt prevăzute cu plan de combatare a incendiului, iar cele care au măsuri PSI, fie au extinctoarele expirate, fie gălețile, târnăcoapele sau lopețile sunt inutilizabile. Din lipsa unor astfel de măsuri, în 1973 a ars biserica din lemn de la Nicula, în locul ei fiind adusă Biserica din lemn din Năsal Fânațe. De asemenea, în 2012, biserica de lemn din localitatea clujeană Dealu Negru, aflată pe lista monumentelor istorice, a fost distrusă aproape în totalitate în urma incendiului provocat de un scurtcircuit. Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1765 şi avea hramul „Înălţarea Domnului”, fiind unul dintre puţinele monumente istorice clădite din bârne din brad. În martie, 2018, un incendiu puternic a distrus biserica ortodoxă monument istoric din localitatea Făureni, comuna Vultureni. Biserica a fost ctitorită în anul 1874, prin eforturile şi contribuţía credincioşilor. Lăcaşul de cult a fost construit din lemn, în formă de navă şi a fost acoperit cu tablă.

Cristian FOCȘANU