Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, întemeiată spre „folosul spiritual al românilor”

Aniversarea, în această lună, a 170 de ani de la întemeierea Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, redeschide filele istoriei la data de 26 noiembrie 1853, când această eparhie pornea la drum, fiind înființată prin Bula Ad Apostolicam Sedem (AAS). Prin intermediul documentului pontifical, Papa Pius al IX-lea își îndrepta „ochii minții spre națiunea românilor (nationem romenorum) locuitori ai Transilvaniei care mărturisind credința catolică, urmează ritul grecesc” (AAS). 

Unul dintre dezideratele Pontifului Roman, prin înființarea noii eparhii, era și cel de a scoate și separa „pentru veșnicie” din Dieceza de Munkacs „parohii dintre cele majoritar de limbă română” (AAS). Așadar, de la înființare, prin însăși existența ei, această eparhie a venit în întâmpinarea românilor din Transilvania, a „națiunii române” (AAS) încă nerecunoscută la acea dată, pentru a reda românilor conștiința națională și o identitate istorică, pentru a-i conduce, prin propria lege și credință „de rit grecesc”, la mântuire.

Într-un studiu asupra documentulului de întemeiere a Eparhiei de Armenopoli (Gherla), publicat de revista Studia Universitatis Babes Bolyai – Theologia Catholica (nr. 1/2004), Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu (1959-2021), atunci Episcop de Cluj-Gherla, afirma: „cele trei motive care stau la baza promulgării bulei” de întemeiere a acestei eparhii, au fost: 1. „ad majorem Dei Omnipotentis gloriam” (spre mai mare mărirea Atotputernicului Dumnezeu); 2. „Catolicae religionis incrementum” (dezvoltarea religiei catolice) și 3. „Spiritualem romenorum utilitatem” (folosul spiritual al românilor)”. Episcopul de Cluj-Gherla din perioada 6 august 2002 – 12 ianuarie 2021, privind contextul istoric al înființării Eparhiei de Armenopoli (Gherla), constata: „Teritoriul delimitat în partea de nord a Eparhiei de Gherla, împreună cu granițele celorlalte eparhii vor trasa în mare parte hotarul care va fi recunoscut doar peste 65 de ani (la 1 Decembrie 1918) ca frontieră de stat a României în partea de vest, nord-vest, sud-vest”. Totodată, se mai arată în studiu, data de 26 noiembrie 1853 – când, prin bule pontificale, Eparhia de Făgăraș și Alba Iulia era ridicată la rang de Mitropolie cu sediul la Blaj și erau întemeiate Eparhiile de Lugoj și de Armenopoli (Gherla) -, deschidea „mai largi perspective integrării spirituale și culturale europene” și „în același timp permitea o concentrare în jurul nucleului spiritual al Blajului pentru a dezvolta cu mai multă putere o reflecție asupra identității spirituale a Bisericii Greco-Catolice și a neamului românesc”. De altfel, „întreaga Biserică Greco-Catolică, în decursul istoriei ei a rămas fidelă credinței și poporului în sânul căruia a luat ființă. Perioada imediat următoare recunoașterii canonice a Mitropoliei marchează o evoluție ascendentă a relațiilor cu Biserica Romei și permite un contact mai bun cu marea Europă. Acest contact, departe de a înstrăina sau a împlini jocuri străine intereselor națiunii, permite tocmai dezvoltarea unei puternice dorințe de manifestare a propriei identități, care se va finaliza cu marele act de la 1 Decembrie 1918, acolo unde la Marea Adunare de la Alba Iulia a răsunat glasul ilustrului nostru înaintaș, glasul Cardinalului in pectore de mai târziu Iuliu Hossu: «Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuiește România Mare, una și nedespărțită, rostind fericiți, toți românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Țara-Mamă, România!» Iar la încheierea discursului său Preasfinția Sa a mai adăugat cu spirit profetic: «De acum o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și pe credința poporului său»”.

Articolul amintit, publicat cu ocazia jubileului de 150 de ani de la întemeierea Episcopiei Gherlei, era încheiat cu un gând ce poate fi rostit și acum – după 20 de ani -, la actuala aniversare a Eparhiei de Cluj-Gherla, ca rugăciune și reînnoită mărturie de credință: La plinirea a 170 de ani de la întemeierea Mitropoliei de Făgăraș și Alba Iulia, cu sediul la Blaj și a Eparhiilor de Lugoj și Armenopoli (Gherla), la 323 de ani de la sfânta Unire cu Biserica Romei, la 93 de ani de la transferarea sediului episcopal de la Gherla la Cluj, „păstrăm vie, în inimile noastre, memoria înaintașilor mărturisitori în credință și ne rugăm Atotținătorului Dumnezeu să putem păși cu vrednicie pe urmele lor pătate de sângele martiriului și să putem duce mai departe idealul desăvârșirii spirituale a poporului și neamului nostru, prin Biserica Greco-Catolică, Română Unită cu Roma”.

V.S.