Emil Boc: Trebuie să lucrăm pentru ca Moldova să fie același trup spiritual chiar dacă administrativ suntem diferiți

Numeroși clujeni, printre care și elevi, au marcat, miercuri, aniversarea a 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, printr-o ceremonie în cadrul căreia au depus coroane de flori la bustul din Cluj-Napoca al lui Onisifor Ghibu.

Ceremonia a avut loc la Liceul „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca, ocazie cu care episcopul PS Benedict Bistrițeanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului a oficiat o slujbă religioasă, iar reprezentanţii instituţiilor publice, militare şi ai partidelor politice au depus coroane de flori. Printre participanţi s-au numărat şi studenţi din Basarabia.

În cuvântul de învățătură transmis participanților, PS Benedict Bistrițeanul a subliniat că profesorul Onisifor Ghibu, deși ardelean, a contribuit esențial la acel moment al unirii Basarabiei cu țara mamă. „A ajutat la consolidarea acestei stări de unitate în Clujul nostru, în Transilvania noastră care a avut nevoie de bărbați vajnici ca să așeze lucrurile pe un făgaș de care să beneficieze generațiile din urmă, inclusiv generația noastră”, a spus PS Benedict Bistrițeanul.

Episcopul clujean a explicat că pedagogul Onisifor Ghibu ne-a arătat că educația nu este pur și simplu o chestiune de știință și de artă, ci, a menționat PS Benedict, educația este o chestiune de credință și voință, o chestiune de eroism. „Este lecția ce ne poate aduna în această zi. E nevoie să ne sprijinim demersurile noastre pe ceea ce înseamnă dimensiunea religioasă a neamului nostru și pe valorile noastre naționale. Așadar credință și voință într-un eroism care se suprapune peste vremuri complexe, dar în același timp ofertante. Să înțelegem că noi putem fi actori vii ai acestei stări de unitate care să contribuie la perpetuarea acelui eveniment și la expresia prezentă a acelui moment esențial al anului 1918 desfășurat în etape”, a menționat episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Cluj-Napoca pregătește înfrățirea cu orașul basarabean Cahul

La rândul său, primarul Emil Boc a arătat că Basarabia a avut cea mai grea soartă dintre provinciile istorice românești. „În 1914, când a fost Consiliul de Coroană și trebuia să se decidă intrarea României în Primul Război Mondial, Petru Carp, printre puținii care susțineau intrarea în război alături de Puterile Centrale pentru recuperarea Basarabiei, spunea că cea mai cruntă și mai dură deznaționalizare are loc în Basarabia și că românii din Basarabia cu greu vor mai putea rezista politicilor de deznaționalizare pe care le face imperiul țarist, spunând că Transilvania are deja 1000 de ani de singurătate și cum au rezistat 1000 de ani mai pot rezista. Parțial adevărat, pentru că și asuprirea din Transilvania a atins cote inimaginabile. Dar era o realitate pentru că deznaționalizarea căpătase proporții apocaliptice în Basarabia, iar România a intrat în 1916 în război alături de Antantă pentru a recupera Transilvania. Așa este istoria iar prima provincie care s-a unit cu România în 1918 a fost Basarabia. E meritul poporului român că a reușit profitând de momentul istoric să găsească la fel ca la 1859 opțiunea unirii”, a spus Emil Boc.

Edilul a menționat că în 1918 istoria și-a luat revanșa față de toate nedreptățile prin care a trecut poporul român și ne-a dat șansa să fim toți împreună în același stat unitar. „E adevărat că cu Basarabia doar 22 de ani. Și asta este lecția că așa cum românii au rezistat în decursul secolelor să fie uniți și noi avem obligația să menținem spiritul românesc viu. Aceasta este datoria morală față de toți românii de pe toate câmpurile de bătălie ca neamul românesc să aibă viitor. Și noi trebuie să facem tot ce ne stă în putință”, a menționat Emil Boc.

Edilul a ținut să sublinieze că astăzi ne stă în putință să avem Moldova în același spațiu al Uniunii Europene prin susținerea integrării Moldovei în UE. „E primul pas de reîntâlnire a românilor în același spațiu. Dar până atunci trebuie să lucrăm cu tot ce înseamnă sprijin cultural, sprijin economic, de la om la om, pentru ca Moldova să fie același trup spiritual chiar dacă administrativ suntem diferiți. Clujul are o relație de înfrățire cu orașul Ungheni și în fiecare an investim cel puțin 100.000 de euro în modernizarea unui parc, a unei școli, grădinițe pentru a le arăta fraților că suntem alături de ei cu ce putem noi. Ne vom înfrăți și cu orașul Cahul în perioada următoare dând un semn că suntem în continuare alături de ei”, a spus Emil, precizând că noi trebuie să avem grijă de frații noștri, ei de noi și noi de ei. „Numai așa putem fi puternici”, a punctat primarul.

C.P.