Eliberare și mântuire pe acorduri de Negro Spirituals

Concertul coral al Filarmonicii clujene care a avut loc miercuri a fost cu totul aparte. Concertul de Negro Spirituals a fost un proiect minunat gândit și alcătuit de dirijorul József Horváth, care a coordonat cu profesionalism remarcabil corul pe întreg parcursul spectacolului. Această propunere reprezintă un omagiu impresionant adus istoriei dureroase a afro-americanilor, o perioadă care a durat peste două secole, până când sclavia a fost abolită prin cel de-al treisprezecelea amendament al Statelor Unite ale Americii în 1865. Sclavilor le era permis să participe la slujbele creștine, iar după terminarea acestor slujbe oficiale, ei rămâneau în biserici sau pe plantații, în locuri speciale de închinare religioasă numite „praise houses” – case de închinare. Aici au fost compuse aceste cântece.

Corul Filarmonicii a reușit să cuprindă în interpretarea sa energia emoționantă și înălțătoare a acestor melodii, alegând cele mai reprezentative Spirituals precum: Ezekiel Saw the Wheel, Soon Ah Will Be Done, There is Balm in Gilead, Free at Last, Deep River, Ride the Chariot și nu numai. Scurte descrieri ale semnificației melodiilor au fost oferite publicului, pentru ca acestea să fie înțelese în profunzimea lor. Unul dintre motivele preferate ale creștinilor afro-americani este reprezentat de roata văzută de Ezechiel, simbolizând asigurarea că Dumnezeu este prezent pretutindeni și e salvatorul suprem. Sclavii afro-americani interpretau acest simbol ca o speranță de salvare și eliberare. Figura lui Iisus Hristos i-a întărit să treacă prin suferințele îndurate, ei asumându-și moartea perpetuă și latentă a corpului fizic în căutarea mântuirii, asemenea Mântuitorului. Un exemplu semnificativ în acest sens îl reprezintă versurile din Soon Ah Will Be Done: „În curând voi scăpa de necazurile acestui lume (…) Mă întorc acasă să trăiesc cu Dumnezeu/ Vreau să-L întâlnesc pe Isus al meu.” Aceste spirituals erau, de asemenea, modalități de comunicare codificate, prin care se transmiteau mesaje secrete. Un exemplu în acest sens este melodia Ride the Chariot, un spiritual adaptat pentru cor, cea mai cunoscută variantă fiind cea a lui William Henry Smith. Sclavii afro-americani încercau să evadeze de pe plantații prin intermediul Căii Ferate Subterane – The Underground Railroad – care a fost o rețea de rute secrete și case conspirative prin care sclavii puteau fugi în statele libere și în Canada. Versul ‘I’m gonna ride the chariot in the morning’ (voi conduce căruța dimineața) ar fi însemnat, de fapt, încercarea de evadare are loc mâine, prin această rețea secretă. Deep river în aranjamentul lui Norman Luboff vorbește despre traversarea fluviului Ohio, care marca granița dintre statele din Nord – statele libere, unde nu exista sclavie – și statele din Sud.

Soliștii care au cântat despre această îndurerată istorie, acompaniați de talentatul Péter Kolcsár la pian au fost Claudia Bataragă, Ioana Berean, Alexandra Burcă, Viktoria Cormoș, Ioana Magazin, Aida Pavăl-Olaru, Andra Turcu, Mădălina Ungur, Tünde Vér, Radu Cîmpan, Nicolae Ilincăi, Mihai Damian, Ștefan-Ioan Muț. Desigur, interpretarea cântecelor Negro Spirituals se bazează foarte mult pe dialogul dintre solistul vocal și grupul coral, ambele părți fiind la fel de importante. Corul Filarmonicii de Stat „Translivania” a oferit o interpretare memorabilă, demonstrând o acuitate tehnică impresionantă.

Dirijorul József Horváth merită toate aprecierile, deoarece prin această admirabilă inițiativă nu doar contribuie la educarea publicului, oferind o frescă vibrantă a culturii afro-americane și a momentelor cele mai dificile din istoria acesteia, ci și demonstrează profesionalismul său remarcabil prin crearea acestui concert complex și impresionant.

Clujul demonstrează în continuare că înțelege și promovează necesitatea multiculturalismului prin organizarea de evenimente care celebrează diversitatea culturală. Aceste eforturi contribuie la crearea unei societăți mai incluzive, tolerante și armonioase.

Mara Alexia MUNTEAN

Foto dirijor: Viorel Coman