Elevii își doresc un ministru al Educației „integru, competent și care se poate menține departe de orice ingerințe politice”

Orice zi în care  Ministerul Educației nu își reintră în ritmul normal de lucru este o zi pierdută –  apreciază Consiliul Național al Elevilor, care a solicitat prim-ministrului și președintelui României „să trateze cu maximă responsabilitate situația în care ne aflăm și  să numească, în cel mai scurt timp posibil, un nou ministru”.

„De 4 zile, educația nu are un ministru cu puteri depline, care să se poată implica  activ în rezolvarea celor mai grave probleme cu care sistemul se confruntă în această  perioadă: implementarea reformei legislative aferente programului «România Educată», asigurarea resurselor bugetare necesare pentru a oferi gratuitatea pe transport pentru elevii navetiști și, nu în ultimul rând, rezolvarea obstacolelor cauzate de criza energetică, ce pune sub semnul întrebării modul în care școlile vor funcționa în această iarnă. Cu atât de multe probleme care așteaptă o rezolvare, instabilitatea politică este  ultimul lucru de care sistemul de învățământ românesc are nevoie” – arată CNE, într-un comunicat remis, luni, ziarului Făclia.

În opinia reprezentanților elevilor, noul ministru al Educației ar trebui să îndeplinească  următoarele criterii: „să fie o persoană integră, ale cărei competențe profesionale să nu  poată fi puse în nici o secundă sub semnul întrebării; să fie o persoană cu o viziune bine întipărită în minte despre modul în care sistemul de educație ar trebui să arate în viitor; să fie o persoană care se poate menține departe de orice ingerințe politice care afectează și acum învățământul; să fie o persoană care înțelege necesitatea implementării unei  reforme reale și curajoase în sistem; și, nu în ultimul rând, să fie o persoană care înțelege nevoia unui parteneriat solid cu cei mai importanți actori implicați în actul educațional –  elevi, profesori și părinți”.

Ce recomandări au elevii pentru noul ministru al Educației

Pentru a sprijini noul ministru, „oricare ar fi acesta”, în creionarea unei imagini clare despre nevoile beneficiarilor direcți ai educației, reprezentanții elevilor au elaborat o serie de propuneri în ce privește implementarea proiectului „România Educată”. Astfel, Consiliul Național al Elevilor consideră că viitorul ministru al Educației ar trebui să își fixeze următoarele obiective: publicarea formei consolidate a proiectului Legii învățământului preuniversitar; militarea pentru accelerarea procesului de adoptare a legislației primare și a legislației subsecvente până cel târziu la începutul lunii mai 2022, astfel încât modificările ce intră în vigoare din septembrie 2023 să poată fi bine  promovate; asumarea, în Guvern, a unui calendar foarte clar de implementare a obiectivelor proiectului; asigurarea unor măsuri de tranziție către noua lege.

Având în vedere că actualul cadru legislativ nu rezolvă problematica transportului elevilor, CNE propune viitorului ministru al Educației: constituirea unui grup de lucru interministerial responsabil de rezolvarea acestei problematici, în care să fie implicate ministerele Educației, Finanțelor, Dezvoltării și Transporturilor; adoptarea proiectului de OUG privind implementarea alocației forfetare și a metodologiei de acordare și decontare a sumelor aferente în cel mai scurt timp posibil; asigurarea îndeplinirii obiectivului privind achiziționarea microbuzelor școlare prin intermediul PNRR; militarea pentru introducerea, în bugetul de stat pentru anul 2023, a sumelor necesare pentru subvenția operatorilor de transport.

Reprezentanții elevilor atrag atenția și asupra faptului că subfinanțarea cronică a învățământului din România este principala cauza pentru multele obstacole care stau în calea îmbunătățirii calității actului educațional. Apreciind că „singurul mod prin care statul poate contribui activ la  creșterea calității educației din România este să facem investiții sustenabile în sistem”, elevii reprezentanți recomandă noului ministru al Educației: constituirea, de urgență, a noului Consiliu Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar și organizarea unei întâlniri a acestui for, în vederea stabilirii unui nou cost standard per elev, „adaptat la nevoile actuale ale sistemului, diferențiat pe mai mulți coeficienți care să țină cont  de mediul din care provine elevul, de situația socio-economică a acestuia, riscul de abandon școlar din comunitate etc.”; realizarea unei analize a necesarului bugetar minim în sistemul de învățământ, care să cuprindă toate cheltuielile elevilor și unităților de învățământ, pe modelul coșului minim de consum pentru un trai decent; creșterea procentului din Produsul Intern Brut alocat segmentului de  educație în anul 2023 cu cel puțin 1%, pentru a adapta eforturile la noua Lege a învățământului preuniversitar.

Alte recomandări ale elevilor pentru noul ministru al Educației se referă la planurile-cadru și vizează, între altele: introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, „care să fie ales în mod real de elev, în funcție de obiectivele sale  educaționale”; promovarea dreptului elevilor de a alege, astfel încât elevii să își dezvolte abilitățile de autocunoaștere; dezvoltarea serviciilor de consiliere și  orientare școlară și vocațională; corelarea noilor planuri-cadru cu un set de competențe de bază, care să  reflecte profilul absolventului.

Nu în ultimul rând, reprezentanții elevilor atrag atenția că odată cu reforma arhitecturii curriculare, este nevoie și de modificarea sistemului de evaluare folosit în învățământul românesc, „astfel încât acesta să fie axat pe evaluarea de competențe mai degrabă decât pe evaluarea cunoștințelor”. În acest sens, propun susținerea unor evaluări standardizate transdisciplinare la începutul și sfârșitul anului școlar, prin care să se evalueze gradul de alfabetizare funcțională și gradul de deprindere al competențelor-cheie, și stabilirea clară a unor standarde de învățare, a unor trepte de evoluție și a  unor descriptori de performanță.

De asemeni, CNE atrage atenția și asupra faptului că una din problemele stringente ale învățământului din România este inechitatea, iar schimbarea conducerii Ministerului Educației „reprezintă o oportunitate perfectă pentru a readuce pe tapet problema lipsei incluziunii școlare și  pentru a construi politici publice de impact care să aducă un plus de echitate în școli”. În acest sens, recomandă, între altele, noului ministru al Educației: dotarea școlilor cu infrastructură educațională incluzivă (rampe, grupuri sanitare accesibile pentru persoane cu dizabilități, materiale didactice adaptate pentru elevii cu deficiențe de auz/vedere etc.); asumarea unui calendar pentru desființarea școlilor speciale și pentru integrarea elevilor cu CES în învățământul de  masă.

M. TRIPON