Economiile din Europa Centrală şi de Est

Wall Street Journal

Economia în contracţie a zonei euro afectează dezvoltarea în ţările puternic exportatoare din Europa Centrală şi de Est, unde o serie de date sugerează că factorii locali sînt cel puţin la fel de importanţi ca impactul negativ al crizei fiscale şi bancare din Europa de Vest, relatează Wall Street Journal.

Cifrele publicate de agenţii naţionale de statistică arată că economiile cehă şi ungară continuă să fie în recesiune în al treilea trimestru, în parte ca urmare a scăderii exporturilor către zona euro, în timp ce România a alunecat înapoi în contracţie.

Pe de altă parte, economia Bulgariei a continuat să crească, deşi într-un ritm mai lent decît înainte, la fel ca şi cele ale Letoniei, Lituaniei, Slovaciei şi Estoniei.

Economia cehă s-a contractat cu 0,3% în cele trei luni pană în septembrie. PIB-ul Ungariei a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv, cu 0,2%, parţial din cauza unor factori interni şi, în special, ca urmare a unei secete care a afectat producţia agricolă.

Seceta a fost, de asemenea, un factor care a contribuit la contracţia economică a României, iar PIB-ul a scăzut cu 0,5%. Aceasta a urmat unei creşteri uşoare în al doilea trimestru şi contracţiilor din primul trimestru al acestui an şi al patrulea trimestru al anului trecut.

“Ar fi greşit să fie pusă toată vina pe criza din zona euro. Factorii locali sînt, de asemenea, în joc”, declara Neil Shearing, economist şef pentru pieţe emergente la Capital Economics. “În Ungaria şi România, recoltele slabe au făcut producţia agricolă probabil să scadă în al treilea trimestru. Mai fundamental, austeritatea fiscală într-un număr de ţări, în special în Ungaria şi Cehia, influenţează creşterea economică într-un moment în care sectorul privat şi cererea externă slăbesc”, a adăugat el.

Într-adevăr, este de remarcat faptul că Estonia, Letonia şi Lituania au finalizat toate în mare parte programe de austeritate extrem de dure şi au constatat o accentuare a creşterii economice în al treilea trimestru. Economia Estoniei a crescut cu 1,7%, după o expansiune de 0,6% în al doilea trimestru, economia Letoniei a avut o expansiune de 1,7% după o creştere de 1,3%, iar Lituania a constatat o expansiune de 1,3%, după o creştere de 0,6%.

Expansiunea de 0,6% a Slovaciei a fost cea de-a doua cea mai puternică expansiune – după cea a Estoniei – din zona euro şi se datorează în mare parte legăturii dintre aceasta şi cea mai de succes parte a industriei europene producătoare de automobile. Ţara găzduieşte o importantă fabrică Volkswagen şi cea mai mare fabrică europeană a Kia Motors Corp.

Slovacia, strîns legată de Republica Cehă prin istoria lor comună, a înregistrat o creştere economică de 2,2% pe an în al treilea trimestru, după o creştere anuală de 2,8% în al doilea trimestru.

Deşi factorii locali continuă să influenţeze ratele creşterii economice din Europa Centrală şi de Est, criza zonei euro va continua să facă dificilă o creştere economică puternică pentru statele din regiune.

Dincolo de impactul negativ asupra exporturilor, sistemele bancare în multe dintre ţările menţionate sînt dominate de filiale ale băncilor occidentale. În mare parte ca urmare a crizei fiscale din zona euro, acestea s-au confruntat cu dificultăţi în ceea ce priveşte strîngerea de fonduri şi în îndeplinirea noilor obiective privind adecvarea capitalului.

În replică, băncile vest-europene şi-au redus finanţarea pentru operaţiunile din Europa de Est, contribuind la o stagnare a împrumuturilor bancare din regiune – aspect ce va frîna creşterea economică.