Dreptul la un proces corect este în pericol în Ungaria

Financial Times

Ungaria a adoptat o serie de legi care ameninţă independenţa sistemului judiciar şi dreptul la un proces corect, susţine Comisia de la Veneţia. Noile legi ungare cu privire la sistemul judiciar şi la culte, adoptate în paralel cu controversata Constituţie intrată în vigoare în ianuarie a.c., au fost aspru criticate de Comisie, ceea ce reprezintă probabil o lovitură pentru autorităţile de la Budapesta, în condiţiile în care guvernul de centru dreapta condus de Orbán Viktor (Fidesz) insistă că respectivele legi sînt în conformitate cu normele europene.

Thomas Markert, secretar al Comisiei de la Veneţia, a declarat că evaluarea este “foarte critică, mai critică decît majoritatea opiniilor” prezentate de acest organism. “Afirmăm cu maximă claritate că, în viziunea noastră, există o contradicţie în această legislaţie, aşa cum este ea formulată acum, cu standardele europene”, a punctat Markert.

Aceste critici le-ar putea da însă apă la moară susţinătorilor formaţiunii guvernamentale Fidesz cu privire la ceea ce este perceput drept o ingerinţă a organismelor europene în suveranitatea naţională a Ungariei. Recent, premierul Orbán a declarat în faţa unei mulţimi de 250.000 de oameni că Ungaria “nu va fi o colonie”. “Ne scriem propriile legi fundamentale” – a subliniat Orbán Viktor, în cadrul mitingului. “Nu avem nevoie de directive şi nici de ajutorul nesolicitat al străinilor care vor să ne ţină de mînă”, a spus el.

Complexa reţea instituţională europeană pare să adopte o abordare mai coordonată faţă de reclamaţiile în sensul că Ungaria a derapat de la valorile democratice. Opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la legea privind sistemul judiciar va fi examinată de oficiali ai Uniunii Europene, pentru a stabili dacă să se treacă sau nu la măsuri legale împotriva Budapestei.

Ungaria a avut într-adevăr nevoie de o reformă a sistemului judiciar, dar reformele adoptate “nu doar că vin în contradicţie cu standardele europenele ale organizării acestui sistem – şi îndeosebi cu cele privind independenţa sa -, dar sînt şi problematice în legătură cu dreptul la un proces corect”, conform Convenţiei europene a drepturilor omului.

Comisia de la Veneţia se arată deosebit de preocupată de vastele prerogative de care se bucură preşedintele noului Oficiu judiciar naţional, care este numit de parlament pentru un mandat de nouă ani şi poate fi înlăturat din funcţie doar cu votul favorabil a două treimi din legislatori.

În nicio altă ţară a Consiliului Europei “nu sînt atribuite puteri atît de importante unei singure persoane, fără o suficientă responsabilitate din punct de vedere democratic”, avertizează Comisia.

Partidele de opoziţie din Ungaria s-au plîns că acest rol judiciar suprem i-a fost încredinţat unui vechi aliat politic al lui Orbán Viktor, care este de asemenea soţia unuia din principalii autori ai Constituţiei.