Două reviste de excepţie: „Vestea” şi frumoasele „Icoane Bănăţene” include şi două personalităţi drăgăşenene

Între cele două sărbători, a Naşterii Domnului Iisus şi Anul Nou, mi-au sosit din Mehadia, ca două astre ce luminează cerul literaturii române expediate de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, revistele „Vestea” şi „Icoane Bănăţene „. Apărute într-o ţinută grafică de excepţie, cu un conţinut bogat şi inedit, abordînd probleme de istorie literară, motivul icoanei în literatura română, dezbătînd idei de actualitate socială şi culturală, cele două reviste – coordonate de neobositul promotor cultural şi ctitor de reviste Nicolae Danciu Petniceanu, membru de seamă al Ligii Scriitorilor Români, lărgesc paleta revuistică a publicaţiilor cu profil literar şi cultural din ţara noastră.

Revista „Vestea” se deschide cu articolul „Amintiri din decembrie 1918’’ semnat de Ştefan Hărăguş şi continuă cu un interesant articol al istoricului Ionuţ Ţene – „Cu buldozerul prin Sarmisegetuza Regia .Aşa preţuiesc autorităţile trecutul Daco-Romanilor”. Citim cu evlavie poemul „Eminescu” de Grigore Vieru, dar şi aflăm că „Poporul român a revendicat întregul Banat istoric. Au fost meetinguri şi mişcări stradale. Glasul – Gazetei Transilvaniei – peste ani”, articol reprodus din numărul festiv din 1 iunie 1919, din „Gazeta Transilvaniei”. Profesorul Mirela Turculeanu închină un medalion poetului Eugen Jebeleanu ( n. 24 aprilie 1911 Cîmpina – m. 21 august 1991, Bucureşti). La rubrica „O doamnă a literelor române”, o pagină este dedicată poetei clujene, născută pe meleaguri drăgăşenene, Titina Nica Ţene, membră fondatoare a Ligii Scriitorilor, fiindu-i publicate poemele „Cheia bătrînei” şi „Doamne ajută-mă…”, nu înainte de a fi prezentată prin datele bio-bibliografice. Profesoara Ionela Mihaela Domilescu publică un interesant articol despre cei 50 de ani scurşi de la înfiinţarea Liceului Tehnologic din Mehadia. Semnează poezii scrise cu talent: G. Bălteanu, Corina Giorgiana Paraschiv, inclusiv Al. Florin Ţene, născut la Drăgăşani, căruia i se publică o pagină de poeme, între acestea: „În căutarea lui Dumnezeu”, „Icoana, singură printre picturi”, „Lumină pentru mama” şi „Balada bradului de Crăciun”, însoţite cu datele sale bio-bibliografice (din care aflăm că a fost primit ca membru corespondent al Academiei Americano Române) toate cuprinse sub genericul „Unul dintre marii scriitori ai României”.

Cea de a doua revistă editată de neobositul scriitor Nicolae Danciu Petniceanu este „Icoane Bănăţene”, fiind dedicată dedicată personalităţilor născute în Banat. Revista se deschide cu un editorial semnat de ctitorul ei, intitulat „Cărţile pe faţă” (Motivaţie ). Al.Florin Ţene publică eseul cu titlul „Motivul icoanei în literatura română”, despre care redacţia notează la subsolul paginii: „Cititorul, în contextul ideatic al revistei Icoane Bănăţene, să reţină ultimul text subliniat din acest superb eseu”. O „icoană bănăţeană” este poetul Vasile Barbu din Uzdinul sîrbesc, profesorul Nicolae Andrei, preotul Vasile Popovici, colonelul Ioan Curiţă, erou din Primul Război Mondial, Generalul Ioan Drăgălina, Valeri Leu, muzeograf, profesorul Daniil Laitin, Alexandru Nemoianu – icoană românească pe pămînt American ş.a. Într-adevăr, întreaga revistă pune în lumina cititorilor profilul de „icoană” al personalităţilor care au trăit pe meleagurile scăldate de Bega.

Cele două reviste prezentate succint conving că dragostea de istorie şi cultura română a scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu este nelimitată şi că el însuşi este o icoană a literaturii naţionale.

Karina DRĂGAŞ