Dosarul iranian, din nou motiv de iritare în relaţiile dintre SUA şi Rusia

Kommersant

SUA vor încerca să obţină înăsprirea sancţiunilor împotriva Iranului. Apelul Administraţiei lui Barack Obama adresat comunităţii internaţionale, căreia îi cere să “acţioneze cu forţe duble” pentru a nu accepta crearea de către Teheran a bombei nucleare, a devenit prima declaraţie de acest gen după instalarea la putere în Iran a preşedintelui reformator Hassan Rouhani. Înainte de acest apel, premierul israelian a ameninţat cu aplicarea forţei împotriva Iranului.

Înăsprirea retoricii americano-israeliene contrastează flagrant cu poziţia Moscovei, care a blocat adoptarea de noi sancţiuni în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Astfel, dosarul iranian devine din nou unul dintre motivele de iritare în relaţiile dintre SUA şi Rusia.

După pauza luată în timpul alegerilor prezidenţiale din Iran, comunitatea internaţională şi-a reluat eforturile pentru soluţionarea problemei nucleare iraniene. În timpul recentei reuniuni de la Bruxelles, Sextetul (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania) a discutat perspectivele reluării negocierilor cu Teheranul. O nouă rundă a acestora va avea loc, probabil, după ceremonia de învestitură a noului preşedinte iranian, programată pentru 3 august.

De altfel, speranţa că după victoria de senzaţie a unui reformator moderat în alegerile prezidenţiale din Iran în relaţiile acestei ţări cu Occidentul va începe resetarea nu s-a menţinut prea mult. SUA nu intenţionează, se pare, să-şi “îmblînzească” politica faţă de Iran, constată cotidianul rus.

O primă confirmare a acestui lucru a devenit sprijinul activ acordat de Washington raportului elaborat de experţi ai Consiliului de Securitate al ONU, înaintat luni spre analiză comitetului pentru sancţiuni. Autorii raportului au ajuns la concluzia că lansările de rachete balistice iraniene “Shahab-1” şi “Shahab-3” în timpul exerciţiilor militare de anul trecut “Marele profet-7” au fost o încălcare a rezoluţiei 1929 a Consiliului de Securitate al ONU.

În acest context, ambasadoarea interimară a SUA la ONU, Rosemary DiCarlo, a formulat declaraţii vehemente la adresa Teheranului, ridicînd în faţa sa o lungă listă de pretenţii. În plus, SUA le impută Iranului dezvoltarea unor programe pentru îmbogăţirea uraniului, care contravin rezoluţiilor ONU, precum şi sprijinul acordat liderului sirian Bashar al-Assad şi grupării şiite radicale Hezbollah, în Liban.

“Atît timp cît Iranul nu va da un răspuns punctual la toate propunerile formulate de sextet, vom rămîne ataşaţi cursului în direcţia izolării şi exercitării de presiuni la adresa acestei ţări”, a atenţionat DiCarlo, care a îndemnat comunitatea internaţională să “acţioneze cu forţe duble”.

Atitudinea Israelului este şi mai radicală, constată cotidianul rus, invocînd în acest sens interviul pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acordat postului de televiziune CBS şi în care îl califică pe noul preşedinte iranian drept “lup deghizat în miel, care zîmbeşte şi creează bomba nucleară”. După cum a declarat Netahyanu, iranienii trebuie să ştie că, în cazul în care sancţiunile nu vor funcţiona, Israelul va iniţia o acţiune militară, fără a aştepta aprobarea SUA.

“În cazul nostru, ceasul merge mai repede. Suntem mai vulnerabili şi va trebui să răspundem la întrebarea “cum poate fi oprit Iranul” mai repede decît o vor face SUA”, a explicat premierul israelian.

Potrivit Kommersant, înăsprirea retoricii americano-israeliene contrastează flagrant cu poziţia Moscovei, care a pus sub semnul întrebării caracterul fundamentat al ultimelor pretenţii faţă de Iran, formulate în raportul experţilor ONU, şi care, împreună cu Beijingul, a blocat adoptarea de noi sancţiuni. “Trebuie evitate concluziile pripite, care nu se bazează pe informaţii sigure şi verificabile”, a subliniat adjunctul reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Petr Ilicev.

Spre deosebire de susţinătorii înăspririi sancţiunilor la adresa Iranului, Moscova manifestă optimism faţă de perspectivele negocierilor dintre Teheran şi sextet după schimbarea preşedintelui în Iran. “Sperăm că deja în viitorul apropiat, după preluarea funcţiei de către noul preşedinte (iranian), va avea loc o nouă rundă în format complet a dialogului Sextet-Iran”, a declarat Ilicev. El a atras atenţia asupra declaraţiei lui Rouhani, conform căreia el este gata să manifeste mai multă deschidere în problema programului nuclear.

Aceasta înseamnă că tema iraniană devine unul dintre motivele de iritare în relaţiile dintre SUA şi Rusia, conchide ziarul moscovit.