Dosarul cu frontierele romane de pe teritoriul României, depus la UNESCO. O parte dintre obiective se află în județul Cluj

Ambasadoarea României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a înmânat, marţi, directorului Centrului Patrimoniului Mondial, Lazare Eloundou Assomo, dosarul de nominalizare a Limesului Dacic pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, informează un comunicat al reprezentanţei ţării noastre.

Evenimentul a avut loc cu participarea coordonatorilor acestui dosar: Irina Iamandescu – director adjunct al Institutului Naţional al Patrimoniului, Felix Marcu – manager al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi preşedinte al Comisiei Naţionale Limes şi Barry Gamble – expert şi consultant internaţional în patrimoniu cultural.
Arheologul clujean Felix Marcu, preşedinte al Comisiei Naţionale Limes susține că depunerea dosarului de nominalizare a Limesului dacic constituie un moment important pentru cercetarea arheologică din România.

„Este un moment important pentru cercetarea arheologică din România. Eforturile sistematice de peste 130 de ani își găsesc, în sfârșit, o încununare. Însă nu se termină aici, începe o altă etapă. Urmează un an dedicat evaluării de către specialiștii UNESCO-ICOMOS, continuă întâlnirile directe cu reprezentanții autorităților centrale, județene și locale, dar, în paralel, continuă și cercetarea siturilor care compun FRE, pentru că avem, încă, multe incertitudini. Toate acestea au ca scop înscrierea siturilor propuse pe listele UNESCO, cel mai devreme în 2024, iar apoi administrarea și valorificarea acestor situri în conformitate cu recomandările internaționale și cu legislația românească. Sperăm că vom intra curând într-o companie selectă”, a spus arheologul.

Potrivit lui Felix Marcu, până în acest moment sunt înscrise segmentele de graniță din Anglia, Olanda, Germania, Austria și Slovacia. Arheologul susține că din cei peste 7000 km ai frontierelor romane din jurul Mediteranei Dacia va contribui cu c. 1500 de km de frontiere compuse din situri arheologice: fortificații mai mari sau mai mici, turnuri de semnalizare, așezări civile, drumuri, instalații termale, valuri artificiale de pământ sau porțiuni de ziduri.

„Dacă cele 285 de situri propuse acum vor fi incluse pe listele UNESCO, nu vor mai fi doar bunurile noastre culturale, ci ale întregii umanități, pentru a le lăsa moștenire generațiilor următoare, aceasta fiind deviza Patrimoniului Universal. Este necesar ca acesta să fie un impuls pentru creșterea respectului pentru monumente, trebuie să învățăm să le valorificăm fără să le afectăm, să cunoaștem mai bine istoria, să fim mai detașați în perceperea ei; doar așa ne vom respecta pe noi înșine”, a precizat președintele Comisiei Naționale Limes.

Arheologul susține că demersul ar fi fost imposibil fără cei care au contribuit la cercetarea acestor monumente, printre aceștia numărându-se: K. Torma, Gr. G. Tocilescu, P. Polonic, A. Buday, Em. Panaitescu, C. Daicoviciu, M. Macrea, D. Tudor, I. Ferenczi, Al. V. Matei, D. Isac, N. Gudea, D. Protase, I. Bajusz sau Al. Diaconescu.

„Nici fără sprijinul numeroșilor colegi din Europa nu am fi ajuns aici și îl amintesc pe cel care ne-a părăsit recent, C.S Sommer. Programul Național Limes, care a avut ca obiectiv această nominalizare, dar și nominalizarea siturilor aflate de-a lungul Dunării, continuă. A fost inițiat în 2014 de Ministrul Culturii, doamna Csilla Hegedüs, continuat apoi de către toți ceilalți miniștri ai culturii și asumat acum de către Ministrul Culturii, domnul Lucian Romașcanu. A fost și este o prioritate în Planul de Guvernare, activitățile fiind desfășurate sub egida Ministerului Culturii”, a explicat Felix Marcu.

O parte a dosarului „Frontiere ale Imperiului Roman”

Limesul Dacic reprezintă o parte a dosarului „Frontiere ale Imperiului Roman”, care reuneşte elementele de frontieră ale Imperiului Roman, a cărui extindere maximă a fost atinsă în cursul secolului al doilea, acoperind o distanţă de peste 7.000 de kilometri, precizează sursa citată.

La elaborarea dosarului Limesului Dacic au participat experţi din cadrul Ministerului Culturii, Institutului Naţional al Patrimoniului, Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, în cooperare cu membrii Comisiei Naţionale Limes şi reprezentanţi ai altor instituţii partenere, se arată în comunicat.

Dosarul va face obiectul unei evaluări tehnice a International Council on Monuments and Sites, principalul organ de evaluare al UNESCO pentru obiectivele culturale propuse spre înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, o decizie privind înscrierea urmând a fi luată în cadrul sesiunii Comitetului Patrimoniului Mondial din 2024.

Inițial, termenul de depunere a documentației pentru înscrierea granițelor romane de pe teritoriul țării noastre a fost 2021, însă a fost prelungit până în 2023.

Programul Național Limes are ca obiectiv înscrierea siturilor romane de pe teritoriul României pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. Este vorba despre peste 350 de situri, înscrise, ca primă etapă a nominalizării, pe Lista Indicativă a României (https://whc.unesco.org/en/tentativelists/6447/). În propunere se descrie importanța includerii graniței romane din fosta provincie Dacia în această listă selectă, ca parte integrantă a Frontierelor Imperiului Roman. În acest sens, România contribuie cu cel mai lung sector din Europa și cel mai complex, fiind combinate, datorită peisajului pe care îl străbate de-a lungul a aproape 1500 km, mai multe tipuri de frontiere.

În judeţul Cluj există porţiuni de Limes care fac parte din obiectivele Programului în localităţile Chiuieşti (Dealul Crucii, Dealul lui Mihai), Căşeiu (castrul roman), Poieni (Dealul Bonciului, Rambusoi, Dosul Marcului, Horhiş, Cetatea), Vânători (Cornul Vlaşinului, Grebăn, Poic), Hodişu (Cornul Sonului), Gilău (castrul roman), Turda (castrul roman), Bologa (castrul roman), Sutor.

Frontiera clasică a Imperiului Roman de-a lungul Dunării a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO, în luna iulie a anului trecut, în cadrul celei de-a 44-a sesiuni a comitetului agenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Limesul se întinde din Marea Britanie, prin centrul şi estul Europei şi Orientul Mijlociu până în Africa de Nord.

Scopul final este ca toţi cei 6.000 de kilometri să obţină statutul de sit înscris pe Lista Patrimoniul Mondial.

Tot anul trecut, UNESCO a acordat statutul de sit înscris pe Lista Patrimoniului Mondial pentru secţiunea „Lower Germanic Limes”, care se întinde de la Marea Nordului şi trece prin Ţările de Jos şi Germania.

Secţiunile britanice de-a lungul Zidului lui Hadrian şi Zidului lui Antoninus au obţinut această recunoaştere în 1987, respectiv 2008, iar partea superioară, „Upper Germanic-Rhaetian Limes” a fost înscrisă în 2005.

Cosmin PURIȘ