„Dor Transilvan” şi „Copiii Mociului” au participat la deschiderea turismului cultural-artistic tradiţional din Balcani

  Debutul sezonului estival a ridicat şi cortinele numeroaselor festivaluri folclorice din Balcani şi din alte zone europene, la care România participă, an de an, cu numeroase ansambluri folclorice, care duc pe scenele multor ţări frumuseţea jocului, cîntecului şi portului tradiţional din ţinuturile etnofolclorice ale României, pe bună dreptate considerate componente de mare valoare ale tezaurului spiritualităţii noastre.

Una dintre marile formaţii artistice, ce a dobîndit o permanentă undă verde pentru scenele Europei este şi Ansamblul „Dor Transilvan”, patronat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, ansamblu ce şi-a asumat rolul de veritabil mesager cultural al Clujului la festivalurile naţionale şi internaţionale. În cei 22 de ani de la debutul artistic, 1994, cînd s-au prins în joc şi voie bună, membrii ansamblului au reuşit să-şi perfecţioneze bogatul repertoriu din care nu lipsesc cele mai reprezentative jocuri şi melodii din Transilvania şi din celelalte provincii istorice ale României, pe care le dăruiesc cu toată căldura sufletului iubitorilor de folclor din ţară, dar şi din Franţa, Cehia, Italia, Polonia, Grecia, Bulgaria, Turcia, Portugalia, Spania şi chiar din Statele Unite ale Americii. De cînd îşi asumă condiţia artistică de veritabili profesionişti, membrii ansamblului susţin anual circa 60 de spectacole folclorice pe scenele României şi ale Europei, confirmînd vocaţia lor inconfundabilă de promotori ai culturii noastre tradiţionale. Au avut bucuria de a participa la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur”, au fost laureaţi cu premiul „Oscar pentru folclor” la Festivalul mondial „Castello di Gorizia” (Italia), ca să dăm doar două exemple din manifestările de anvergură, în care „Dor Transilvan” a prezentat jocuri şi suite de jocuri din Transilvania, Ţara Oaşului, Codru, Bihor, Sibiu, Braşov, Moldova, din repertoriu nelipsind „Căluşul Oltenesc”, intrat recent în patrimoniul UNESCO.

Marile împliniri art istice aparţin în bună măsură prof. coregraf Florin Ciobanu, dar şi directorului artistic al ansamblului, Tiberiu Groza, un împătimit cercetător, animator şi promotor pe scenă al cîntecului, dansului şi portului tradiţional românesc, un abil organizator de spectacole folclorice de mare atracţie, dar şi al reuşitelor colaborări cu TVR şi cu Institutele Culturale din Madrid, Praga şi Varşovia. La început de Cireşar, reputatul Ansamblu folcloric al Clujului, „Dor Transilvan” –, însoţit de „Copii Mociului”, a răspuns invitaţiei de a participa la deschiderea unei importante şi plăcute manifestări a turismului cultural – artistic tradiţional, desfăşurate zilele trecute în Bulgaria. Plecaţi în pragul nopţii de pe malul Someşului, artiştii clujeni şi micuţii dansatori ai Mociului au parcurs un traseu din care nu au lipsit Alba Iulia, Haţegul, Valea Cernei şi defileul Porţilor de Fier, unde „Copiii Mociului” au admirat în zori de zi, pentru prima oară, marea investiţie danubiană producătoare de energie electrică şi ţărmurile Serbiei, de pe malul drept al fluviului, unde se vorbeşte preponderent româneşte. Prin ţinutul Mehedinţiului şi Doljului nu impresionează doar lungimea satelor, ci şi grija gospodarilor de a-şi re-brandui agricultura de odinioară, în care semnele sînt încurajatoare prin dimensiunile apreciabile ale lanurilor de grîu, care au împrumutat deja din culoarea… soarelui, iar spicele viguroase emană, discret, miros de pîine proaspătă.

Deşi nu am luat o piatră în gură la trecerea peste noul pod de la Calafat – Vidin, am putut admira o adevărată bijuterie arcuită peste Dunăre, o colosală şi modernă punte metalică ce se înscrie în coridorul paneuropean de transport din anul 2013, al doilea pe lungimea celor 470 km de graniţă a Dunării între Bulgaria şi România.

Construcţia, care a consumat 236 milioane de Euro, are cîte două benzi pe sens, un fir de cale ferată şi o pistă pentru biciclete, o deschidere de 180 m, lăţime de 31 m şi o lungime de aproape doi kilometri. Deşi media zilnică a traficului este de 8400 vehicule, la orele dimineţii convoiul de tiruri se apropia de şapte km !? Cîţiva din cei ce aşteptau de multe ceasuri la intrarea spre Romînia spuneau că acestea sînt cozile… DNA–ului.

Drumul de aproape 200 km spre Sofia nu a fost agreabil (gropi, denivelări, lucrări de plombare) însă de la înălţimea autocarului s-a observat destul de bine lipsa spiritului de buni gospodari în multe localităţi premergătoare oraşului Botevgrad, amprentă a balcanismului care bîntuie, ce-i drept, şi prin unele din aşezămintele noastre.

Sentimentul patriotic ne-a fost amplificat cînd am văzut Dacia echipată cu însemnele şi dotările Poliţiei rutiere bulgare şi numărul mare de taxiuri produse la Colibaşi, semn al fiabilităţii autoturismelor noastre şi al bunelor relaţii comerciale între cele două ţări cu un trecut politic comun, primite la… pachet în Uniunea Europeană. Probabil că programul demolării industriei şi agriculturii în cele două ţări vecine şi transformarea lor în pieţe de desfacere a avut aceleaşi izvoare, pentru că fabricile şi combinatele Bulgariei, după ce au fost curăţate de metale, au fost abandonate, iar acum le dărîmă timpul, ca în România, în timp ce corporaţiile străine au implementat aceleaşi profitabile proiecte, începînd cu supermarket-urile.

După 16 ore de mers am debarcat la Peşhtera, un oraş cu 22 mii de locuitori din sudul Bulgariei, o localitate cu un areal de un verde luxuriant de la poalele Munţilor Rodopi. Sînt munţii pe care, dacă-i treci, pui un picior în Grecia şi altul în Macedonia. Primirea a fost chiar prietenoasă, primarul localităţii, Nikolai Zaicev, parcă se cunoştea de cînd lumea cu delegaţiile sosite din Turcia, Macedonia, Serbia şi România la Festivalul Etnic Multicultural de aici, dorindu-le să se simtă ca acasă la Peşhtera, să aibă succes pe scenă, să revină cînd vor dori, ca adevăraţi prieteni, oferind totodată delegaţiilor mici atenţii din partea administraţiei locale. Mulţumirile delegaţiei ce a reprezentat Clujul şi România au fost rostite de directorul artistic al Ansamblului „Dor Transilvan”, Tiberiu Groza, care a înmînat gazdei cîteva obiecte de artizanat specifice Transilvaniei.

Cele trei zile ale festivalului, deşi marcate de ploi, au excelat prin originalitatea şi calitatea interpretativă a formaţiilor participante, a costumaţiei tradiţionale, mesagerii folclorului nostru oferind spectatorilor prezenţi şi televiziunilor care au preluat spectacolul Suita de jocuri din Chinteni, Suita de jocuri codreneşti, Suita de jocuri din Oaşi, Fecioresc bătrînesc, Suita de jocuri de pe cîmpie şi din Mociu, Tîrnăveana feciorilor etc. Atît interpretarea cît şi costumaţia au smuls ropote de aplauze, mai ales că în această zonă a Balcanilor trăieşte o importantă comunitate de aromâni, care au admirat minute în şir standul cu cusături naţionale lucrate de Veturia Suciu şi al icoanelor pictate de Adam Curta, ambii renumiţi meşteri populari.

Cu lacrimi în ochi, două familii de aromâni au mîngîiat şi pupat Tricolorul, pe care octogenara creatoare de frumos nepieritor, Veturia Suciu, l-a oferit din tot sufletul aromânilor, ca semn al dăinuirii rădăcinilor noastre comune. Din componenta turistică nu pot fi uitate vizitele la Castelul Bizantin din Peşhtera şi marea peşteră ce poartă numele localităţii, descoperită acum 4000 de ani în peretele Munţilor Rodopi.

Pagină realizată de trimisul nostru în Bulgaria,
Dumitru VATAU