Dohotaru: „Pentru o firmă este mai rentabil să depăşească numărul de ore suplimentare şi să plătească amenda decât să respecte legea”

• Trei deputaţi cer corelarea cuantumului amenzilor cu numărul de salariaţi
care prestează ore suplimentare •

Deputatul independent Adrian Dohotaru informează, prin intermediul unui comunicat de presă, faptul că a depus un proiect legislativ care prevede creşetrea cuantumului amenzilor pentru orele muncite suplimentar, în mod ilegal. Deşi Dohotaru susţine că proiectul a fost scris în colaborare cu parlamentari ai Puterii şi Opoziţiei, în document apar, ca iniţiatori, alături de Dohotaru, doi deputaţi PSD – Gabriela Creţu şi Petre Florin Manole -, în rest tabelul privind cei care au iniţiat modificarea legislativă este gol-goluţ.

Potrivit proiectului menţionat, aceştia consideră că e necesară corelarea cuantumului amenzilor cu numărul de salariaţi care prestează ore suplimentare, pentru a asigura o proporţionalitate între amendă şi amploarea contravenţiei, arătând că acest lucru va determina o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, cu consecinţe benefice atât pentru sănătatea angajaţilor, cât şi pentru productivitate.

Dohotaru precizează că deşi potrivit Codului Muncii un angajator poate fi amendat cel mult cu o sumă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei, în legislaţia actuală, neexistând o corelare a cuantumului amenzilor şi numărul de ore suplimentare efectuate, respectiv numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare. Astfel, semnatarii proiectului propun înăsprirea sancţiunilor, cerând „amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”. „Amenzile pentru munca suplimentară sunt cuprinse, conform actualelor prevederi din Codul Muncii, între 1.500 şi 3.000 de lei. Nu există o corelare a cuantumului amenzilor şi numărul de ore suplimentare efectuate, numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare. Situaţia de pe teren, rezultată în urma studiului «Orele suplimentare sau drumul către burnout» efectuat de Friedrich Ebert România şi Blocul Naţional Sindical relevă cazul unor companii cu mii de angajaţi, cifre de afaceri de milioane de euro şi care cumulau, anual, sute de mii de ore suplimentare peste limita legală. Aplicarea unei amenzi de maxim 3.000 de lei în asemenea cazuri nu are cum să producă un efect disuasiv, având o valoarea modică”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Potrivit studiului citat, expunerea prelungită la orele de muncă suplimentare influenţează negativ angajaţii prin acumularea oboselii şi epuizarea energiei, ceea ce poate influenţa atât sănătatea lor (probleme cardiace, depresie) cât şi pe cea a colegilor de muncă (accidente). Şansele ca un angajat expus unui program suplimentar să devină epuizat sunt de 1.05 ori mai mari decât cei care nu lucrează în plus. „Efectele expunerii angajaţilor la activitatea de muncă suplimentară activează un lanţ întreg de efecte adverse în urma insatisfacţiei cu munca şi familia, epuizării profesionale, adicţiei faţă de muncă şi stării de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă şi suicid. Totodată, studiul arată că orele prelungite la locul de muncă influenţează numărul de concedii medicale, ceea ce scade productivitatea cu 2% pe sectoarele industriale (auto şi construcţii nave) şi textile”, relevă studiul realizat în colaborare cu sindicaliştii.

De asemenea, Dohotaru precizează că, potrivit datelor unui sondaj european privind condiţiile de muncă – European Working Conditions Survey (EWCS) – din 2016, peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă şi Grecia şi peste media europeană de 23%. Angajaţii cu vârsta cuprinsă între 35-49 de ani sunt cei mai expuşi riscului de ore suplimentare, 39% dintre aceştia muncind mai mult de 40 de ore pe săptămână. „Impactul muncii în exces asupra sănătăţii şi performanţei angajaţilor e eminamente negativ. 15% din angajaţii românii au afirmat că munca le afectează negativ starea de sănătate, procentul ridicându-se la 20% în cazul angajaţilor sub 35 de ani şi la 22% în cazul celor de peste 50 de ani. 21% declară că în ultimele 12 luni s-au simţit în mod constant prea obosiţi pentru a putea face faţă sarcinilor domestice de după programul de lucru, iar 11% consideră că locul de muncă i-a împiedicat în mod repetat şi regulat să acorde suficientă atenţie familiei, cifre care ne situează la acelaşi nivel cu media europeană”, se arată în sondajul efectuat de EWCS.

Totodată, deputatul clujean spune că a întâlnit situaţii cu mii de angajaţi, în care pentru o firmă este mai rentabil să depăşească numărul de ore suplimentare şi să plătească amenda decât să respecte legea. „Trebuie să respectăm sănătatea şi demnitatea angajaţilor. Mitul este că românii sunt leneşi, dar realităţile statistice arată că productivitatea noastră este peste salariile pe care le luăm şi că muncim mai mult decât vesticii”, spune Dohotaru, concluzionând: „Considerăm că este necesară corelarea cuantumului amenzilor cu numărul de salariaţi care prestează ore suplimentare, pentru a asigura o proporţionalitate între amendă şi amploarea contravenţiei. Acest lucru va determina o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, cu consecinţe benefice atât pentru sănătatea angajaţilor, cât şi pentru productivitate”, se arată în proiect.

Adriana STUPAR