Disconfortul digestiv

Se ştie că vara problemele digestive  apar mai repede, sau se acutizează ades, dacă deja  preexistă. De vină este căldura excesivă, care permite agenţilor patogeni să se înmulţească mai uşor . Totodată, se  încetineşte în sezonul cald şi activitatea sistemului digestiv. Disconfortul digestiv, ades numit şi indigestie, este una dintre acele frecvente neplăceri de care  peste 70% dintre români se plîng şi  în acest sezon estival, fiind cel mai ades caracterizat prin:  dureri intestinale, balonare, borborisme abdominale, crampe intestinate,  arsuri gastrice, diaree  sau constipaţie.
Disconfortul digestiv,   care se asociază cu dureri abdominale, greţuri, eventual febră, desemneaza mai ades toxiinfecţia alimentară ( TIA) , care este o patologie medicală aparte, care ridică, desigur , probleme serioase  de conduită aplicate de medic tuturor  cazurilor  de îmbolnăvire, dar încă şi  de raportare epidemiologică caracteristică. De asemenea, diareea febrilă ( BDA)  nu intră în acest context de discuţii, fiind o patologie cu alte conotaţii medicale şi epidemiologice. S-a dovedit ştiinţific că, pe termen lung, disconfortul digestiv influenţează negativ calitatea vieţii, pentru că unii pacienţi acuză: nervozitate, adesea lipsa de concentrare, oboseală continuă, nemulţumiri legate de greutatea corporală şi aspectul fizic.
Principalele cauze ale acestor tulburări intestinale  sînt obiceiurile alimentare greşite, mîncatul pe fugă sau la intervale neregulate, cu pauze prea lungi între mese, supraalimentarea,  fumatul, consumul excesiv de alimente picante, fast-food şi de  alimente prăjite, abuz de alcool, consum excesiv de  cafea sau ceai şi stresul. Mesele luate haotic, alimentele concentrate şi uscate, băuturile alcoolice, precum şi unele  medicamente antiinflamatoare modifică flora intestinală normală. Sistemul digestiv este obligat, aşadar, să îndure adesea, compoziţia şi structura unor alimente destul de grele, precum cărnuri grase, dulciuri, prăjituri, băuturi răcoritoare, alcool şi alte alimente nu tocmai sănătoase nouă. Mîncărurile gătite la grătar, excursiile şi perioada de odihnă redusă din această perioadă de  concedii  sînt, de asemenea, alte cauze ale problemelor digestive din context. Totodată, o masă luată în oraş, un fresh băut la o terasă,  sau o îngheţată mîncată la malul mării  ne pot afecta digestia şi pot avea consecinţe serioase, de la senzaţie de greutate în stomac, flatulenţă,   la diaree sau constipaţie. Mai apoi şi  tranzitul  încetinit poate genera apariţia  senzatiei  de greutate în abdomen şi balonare intensă. Trebuie ţinut cont şi de  bacteriile din flora intestinală, care  descompun resturile de alimente prin două mecanisme principale: fermentaţia şi putrefacţia. Din putrefacţie rezultă chiar mici cantităţi de produşi toxici şi iritanţi. Deficitul prelungit de enzime digestive poate cauza, la rîndul său, inflamaţii cronice intestinale, halitoză (miros neplăcut al gurii), obezitate, oboseală accentuată  sau chiar migrene.
Actualmente se ştiu  manifestările medicale cele mai uzuale,  legate de  disconfortul digestiv, ca fiind: episoade de balonare, flatulenţa, borborisme, diaree, constipaţie, senzaţie de greutate sau durere abdominală.
Cum putem  reduce  disconfortul intestinal?
Sînt multiple recomandări, care se pot face la fiecare caz în parte.  Astfel:
• O schimbare în stilul alimentar  este cel mai adesea suficientă.
•Renunţarea  la proteine în exces şi la mîncărurile procesate în favoarea legumelor, fructelor şi a cerealelor integrale.
•O dietă bogată în fibre şi lichide previne constipaţia. Fibrele se regăsesc în: cerele, in,  unele legume şi fructe proaspete şi cereale şi ajută la îmbunătăţirea confortului intestinal,  recomandîndu-se astfel: kefir, kiwi, ananas, chimen, coriandru, seminţele de in, pătrunjel, ghimbir şi mentă.
•Se vor  consuma cu moderaţie: alimentele foarte bogate în carbohidraţi (fasole, cartofi), dulciurile, ce   sînt   preferabil de ingerat  doar în cursul dimineţii.
•Vor fi evitate  băuturile carbogazoase.
•Mai apoi, consumul de iaurt este bine de luat în calcul,  pentru că se ştie deja despre culturile de fermentare din iaurt, care  sînt benefice pentru intestine,  în tulburări gastrointestinale, cum ar fi: intoleranţa la lactoză, tranzit intestinal lent, diaree, balonare. Şi, în plus, prin ameliorarea echilibrului florei intestinale, iaurturile sînt un ajutor pe termen lung pentru sistemul  digestiv.
•Ideal este să mîncăm  mai multe mese pe zi, în cantităţi mici, astfel încît stomacul să poată digera uşor mîncarea. Se va ţine cont şi de faptul că gustările formate din fructe, legume şi nuci ţin foamea departe şi reglează digestia, dar previn şi supraalimentarea la mesele principale.
•Un stil de viaţă activ asigură o funcţionare mai bună a sistemului digestiv. Persoanele sedentare au un tranzit intestinal mai leneş, favorizînd apariţia senzaţiei de disconfort abdominal. Înotul şi anumite mişcări  în apă au efecte benefice asupra reglării tranzitului. Totodată, masajul abdominal stimulează motilitatea, punînd în mişcare un colon leneş.
• Enzimele digestive au un rol esenţial în procesul digestiv şi ele vor fi recomandate  la nevoie,  ştiindu-se că viaţa trepidantă, stresul, alimentele de tip fast-food, dar şi înaintarea în vîrstă duc la scăderea activităţii enzimatice.
Negreşit că, dacă simptomatologia persistă pentru cîteva zile, starea generală se alterează progresiv sau dacă se înregistreză croşete febrile şi episoade diareice prelungite, numai medicul de specialitate este cel ce va tranşa diagnosticul corect şi, deci, va şi recomanda medicaţia caracteristică pentru  fiecare caz.
Dr. Liana Monica Deac