Dinspre Cîţcău, numai de bine!

Aşezat pe drumul de graniţă de la castrul roman Căşeiu spre castrul Tihău şi Porolissum, satul Cîţcău are o vechime care precede cu mult epoca romană, fragmente de ceramică neolitică fiind descoperite pe teritoriul localității şi în zonele învecinate. Vetre de aşezări, cimitire, fortificaţii, turnuri de pază ridicate pe dealuri demonstrează continuitatea străromânească şi românească pe care, din secolul al XIII-lea, o consemnează cronicile, iar mai apoi, actele oficiale. Numele de Cîţcău (Kachko) apare în documente începînd cu secolul XIV, anii 1347-1356, pentru ca, transformat în Kaczko (1405), să figureze în statisticile din 1553, ca parte din domeniile Ciceului.

Mai aproape de noi, secolul XIX furnizează o serie de date privind structura demografică a aşezării. În 1850, Cîţcăul număra 1200 de locuitori (205 case) din care 963 români, 74 maghiari, 80 evrei, 41 ţigani, restul – alte naţionalităţi. În pragul secolului XX, în 1910, satul număra deja 1576 de locuitori.

De remarcat că în 1892 la Cîțcău funcţiona un oficiu poştal, din 1894 o şcoală de stat cu doi învăţători, iar în perioada 1867-1914 exista un protopopiat cu 12 parohii şi 6 filii. În 1913, pe locul fostei biserici din lemn, cu hramul Sfîntul Nicolae, este construită o biserică din zid, paroh fiind preotul Ioan Paşca. Mărturii ale acestui trecut au rămas: siturile arheologice de pe Muncelul-Săliştii, Biserica de lemn, monument istoric „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”, din Sălișca (sec. XVIII), Biserica monument istoric „Sf. Nicolae” din Muncel (aproximativ anul 1700) şi Biserica reformată, construită în 1825 (renovată în 2009-2010).

Comparativ cu trecutul bogat, prezentul comunei nu este nici el sărac. Cele trei sate ale comunei – Cîţcău, Muncel şi Sălişca, numărînd aproape 2.400 de locuitori, s-au făcut cunoscute prin legumicultură şi pomicultură îndeosebi, fără a fi ignorate însă şi creşterea animalelor, apicultura sau mica industrie. Despre acest prezent, ne-a vorbit primarul comunei, ing. Călin Mureşan.

Paşi spre Europa…

Deşi am nimerit în Primăria Cîţcău într-o zi ploioasă şi aglomerată de vizite, mai mult sau mai puţin oficiale (viceprimarul municipiului Dej, Aurelian Mureşan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat, senatorii Marius Nicoară şi Alin Tişe), am reuşit totuşi să stau de vorbă cu primarul Călin Mureşan şi viceprimarul Ioan Balint şi să aflu că „în comună lucrurile merg bine. Cîţcăul face paşi repezi spre modernizare, spre europenizare, dacă vreţi, şi chiar dacă pentru unii nu e important, pentru noi, cîţcăuanii, e un motiv de mîndrie!”

Astfel, prioritatea numărul unu, modernizarea infrastructurii, este realizată aproape în totalitate, fiind asfaltat drumul comunal Muncel (4,6 km., din bugetul local şi fonduri guvernamentale), drumurile de exploataţie agricolă care permit acces spre toate fermele din satele comunei (13.800 metri), cu tot ce înseamnă reparaţii sau reabilitări de rigole, poduri, decolmatări etc. (din fonduri europene în valoare de 1 milion de euro), modernizarea străzilor din satele comunei, extinderea reţelei de apă în Muncel şi extinderea reţelei de iluminat stradal în toate satele comunei. Nu în ultimul rînd, comuna are în implementare un proiect european (cca. 90% finalizat), în valoare de 2,5 milioane euro, pentru realizarea reţelei de canalizare a localităţii, proiectul incluzînd şi construirea unei staţii de epurare. La această reţea urmează să fie racordate şi satele Sălişca şi Muncel. La toate acestea se mai adaugă construirea unui sediu nou pentru Primăria Cîţcău, reabilitarea şi modernizarea Căminului Cultural din Cîţcău şi Sălişca, reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor şi amenajarea spaţiilor verzi, recreative, în toate satele comunei

Întrebîndu-l pe primar ce ar mai fi de făcut în comună, răspunsul a fost scurt şi cuprinzător: „Multe! Asta însemnînd proiectele care necesită finanţări consistente pentru: amenajarea de locuri de joacă pentru copii, construirea și dotarea unei săli de sport în localitatea Cîţcău şi terenuri de sport în celelalte sate ale comunei; construirea și dotarea a două centre de sănătate (în Cîţcău şi Sălişca); construirea de capele în cimitirele din toate satele comunei. Şi mai rămîne loc şi pentru altele, mai mărunte…”

Iar dacă există neîmpliniri, acestea sînt legate în principal de economia locală, destul de timidă ca dezvoltare, în pofida facilităţilor de care se pot bucura investitorii, astfel că antreprenoriatul se limitează deocamdată la comerţ, prestări servicii, artizanat, exploatarea balastului, fabricarea de furtune sub presiune (IMM HYDRO EST, cu capital italian) şi prefabricate din beton, într-o fabrică construită în 2012 de Vasile Tomşa, fiu al comunei, originar din Sălişca. Şi ar mai fi desigur, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă al DGASPC – Cîţcău, care oferă servicii de cazare, asistenţă medicală şi terapie compensatorie (prin intermediul art-terapiei, meloterapiei, ergoterapiei, kinetoterapiei), persoanelor cu handicap sau în imposibilitatea de a se îngriji singure.

Locuinţa mea de vară e la ţară!

Economia locală are un profil predominant agricol, condiţiile naturale şi climatice ale comunei fiind favorabile cultivării pămîntului, în special pentru culturile de cereale, păioase, porumb, cartofi, plante furajere şi legume. Suprafaţa agricolă a localităţii însumează 2.364 ha, din care: 1146 ha sînt arabile, 613 ha sînt păşuni, 516 ha – fîneţe şi 74 ha – vii şi livezi. Atîta doar că în prezent agricultura este practicată la un nivel de subzistenţă, fapt ce afectează randamentul şi productivitatea suprafețelor agricole. Practicată atît la nivel individual, cît şi în asociaţie, zootehnia se axează pe creşterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, cabalinelor şi păsărilor. Toate aceste activităţi agricole se desfășoară în cadrul a doua sectoare: privat şi individual.

Prin urmare, am poposit şi la cabinetul veterinar SC Arsenievet srl, recent amenajat în satul Cîţcău. După o pauză destul de îndelungată, în care oamenii locului nu au beneficiat de servicii de specialitate, medicul veterinar dr. Elena Cîmpean a avut curajul să deschidă, în luna martie, anul curent, acest cabinet. Medic cu experienţă, activînd de 16 ani în comuna Mica, dr. Elena Cîmpean este de părere că arealul geografic şi clima comunei dispun de un excelent potenţial pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Chiar dacă, momentan, numărul animalelor pe care le are „în grijă”, împreună cu medicul veterinar Adrian Petruşe şi farmacist veterinar Ramona Tomşa, este de numai 100 de cabaline, 300 de vaci şi 2500 de ovine (plus păsări, porcine şi altele). De lucru însă, este destul şi va mai fi, mai ales dacă se dezvoltă sistemul asociativ, ca etapă absolut necesară pentru depăşirea stadiului actual aproape în întregime individual. Oricum, prevenirea şi combaterea bolilor la animale, a celor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acțiuni de supraveghere clinică a bolilor, vaccinări imuno-profilactice, tratamente profilactice şi curative, la care se adaugă activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, cu efectuarea corecțiilor ce se impun pentru o mai bună gestionare a bazei de date, pentru un medic veterinar înseamnă „zi lumină” petrecută prin ferme.

„Foaie verde de dudău/ toată lumea la Cîţcău!”

Deoarece nu puteam să plec din Cîţcău fără să sondez şi atmosfera culturală a comunei, despre tot ce înseamnă viaţă spirituală şi artistică în zonă mi-a vorbit părintele Ion Mărginean. Preot, dar şi un om „întru cultură”, poet cu mai multe volume publicate şi premiate, publicist şi redactor de emisiuni culturale, părintele Mărginean este iniţiatorul unei manifestări speciale purtînd numele generic de „Tîrgul de vară al poeţilor”. Receptivitatea de care s-a bucurat această iniţiativă sprijinită de consiliului local şi primărie, a făcut ca la ediţia din 2015 a tîrgului, organizat în parteneriat cu Societatea Scriitorilor din Bistriţa şi USR Cluj, peste 40 de poeţi şi scriitori din judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud să fie prezenţi la Cîţcău. Avîndu-l ca invitat special pe poetul Lucian Perţa (Vişeu) întîlnirea moderată de criticul Andrei Moldovan a fost marcată de dezbateri, poezie şi parodie, lansări de carte şi o expoziţie de caricaturi semnată Lucian Dobîrtă. O manifestare care a aşezat definitiv comuna Cîţcău pe harta culturală a „întîlnirilor admirabile”.

Sigur, ar mai fi multe de făcut pentru îmbunătățirea vieții culturale și spirituale a comunei, înființarea unui ansamblu de jocuri tradiționale, permanentizarea Zilelor Comunei sau reeditarea monografiei comunei fiind doar cîteva dintre ideile care aşteaptă să fie materializate. Deocamdată, creșterea fondului de carte al bibliotecii comunale (una dintre bibliotecile rurale performante din zonă) şi includerea ei în reţeaua biblionet constituie un prim pas spre educarea tinerei generaţii, în primul rînd. Iar dacă am amintit de educaţie şi tot am stat la poveşti cu părintele Mărginean, am aflat că grupa de cateheză a Şcolii Gimnaziale Cîţcău tocmai finaliza un interviu cu tema „Biserica şi şcoala din sufletul meu” care, împreună cu creaţiile lirice ale elevilor şi un eseu tematic, participă la Concursul Naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinței” – ediția a V-a, lansat de Patriarhia Română.

Bineînţeles, ar mai fi multe de spus şi de scris despre comuna Cîţcău, despre oamenii şi istoria acestor locuri. De bine, de rău şi iarăşi de bine… Deocamdată însă, dinspre Cîţcău, veştile sînt numai de bine!

M. Vaida