Dincolo de război: industria dronelor își caută locul în România

Am întrebat mai multe aplicații de inteligență artificială care a fost cuvântul cel mai frecvent utilizat în spațiul public românesc în ultimele două săptămâni. Cu diferențe minore de formulare, toate au indicat același răspuns: „dronă”. Deloc surprinzător, termenul a depășit ca vizibilitate teme altfel dominante în discursul public, precum „alegeri”, „vreme”, „prețuri”, „inflație”, „economie”, „Bolojan”, „sinecură”, „legionar”, „pro-european” sau „extremist”.

Pentru publicul larg, cuvântul este asociat aproape exclusiv cu dimensiunea militară. Această perspectivă a ajuns însă să umbrească numeroasele beneficii pe care dronele le aduc în activități civile. Fie că vorbim despre vehicule aeriene, maritime de suprafață, subacvatice sau terestre, controlate de la distanță ori capabile să funcționeze autonom pe baza unor senzori și algoritmi, dronele sunt instrumente concepute pentru a crește eficiența și siguranța în cele mai diverse domenii ale activității umane. În multe privințe, ele reprezintă materializarea unei tendințe tehnologice majore: separarea prezenței fizice a omului de acțiunea pe care o execută. Dronele extind capacitatea de observare, mobilitatea, posibilitățile de colectare și analiză a datelor și permit realizarea unor operațiuni complexe cu riscuri mult reduse pentru oameni.

Despre această dimensiune civilă a tehnologiei a fost și evenimentul „Cluj Drone Industry Forum”, desfășurat la 5 iunie la Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), fiind organizat de companiile „La Înălțime Drone Academy” și „Skygrid”, cu sprijinul Universității Babeș-Bolyai.

În decorul futurist al CREIC, participanții au putut vedea o expoziție de drone profesionale și au asistat la prezentări dedicate oportunităților din industrie. Programul a fost structurat în jurul a trei teme principale: accesul în industria dronelor și procesul de certificare, aplicațiile și soluțiile avansate disponibile în prezent, precum și proiecte reale și studii de caz. Evenimentul s-a încheiat cu demonstrații practice și sesiuni de networking între profesioniști, companii și potențiali parteneri.

Potrivit organizatorilor, piața europeană a serviciilor cu drone este evaluată la aproximativ 15 miliarde de euro și continuă să se dezvolte accelerat. În România există în prezent aproximativ 8.000 de piloți certificați, un număr considerat insuficient în raport cu cererea existentă. Datele prezentate au indicat perspective de creștere spectaculoase în domenii precum inspecțiile energetice, agricultura de precizie, cartografierea și monitorizarea infrastructurii.

Specialiștii celor două companii au prezentat aplicații concrete în filmare și fotografie aeriană, inspecția construcțiilor și a rețelelor de utilități, topografie și cadastru, agricultură de precizie, mentenanța clădirilor și monitorizarea infrastructurilor energetice. Studiile de caz au evidențiat nu doar avantajele tehnologice și economice ale acestor soluții, ci și importanța respectării unui cadru legislativ strict privind utilizarea spațiului aerian și operarea de către piloți acreditați.

Dincolo de componenta comercială, forumul a oferit o imagine asupra potențialului real de dezvoltare al industriei dronelor din România. Atât formarea profesională într-un domeniu aflat încă la început, cât și oportunitățile antreprenoriale generate de extinderea pieței indică faptul că această tehnologie va deveni tot mai prezentă în viața de zi cu zi.

Astăzi, dronele sunt utilizate pentru monitorizarea culturilor agricole, inspecția infrastructurilor critice, intervenții în situații de urgență, cercetare științifică sau explorarea unor medii greu accesibile, de la vulcani activi și zone contaminate până la alte corpuri cerești. În același timp, ele ridică întrebări legitime privind protecția vieții private și riscul unei supravegheri excesive.

La fel cum automobilul, telefonul mobil sau internetul au trecut de la statutul de inovații de nișă la tehnologii indispensabile, este posibil ca și dronele să devină, în următorii ani, o prezență obișnuită în societate. Dacă astăzi sunt asociate în primul rând cu războiul și securitatea, mâine ar putea fi recunoscute mai ales pentru contribuția lor la dezvoltarea economică, siguranța oamenilor și extinderea capacităților umane.

Dan Crișan