Dinamism european pe axa Cluj-Napoca – Chişinău

 Chiar dacă se află la sute de kilometri de casă, studenţii basarabeni care studiază în Cluj-Napoca nu au uitat de tinerii din Moldova şi ţin ca şi aceştia să aibă şansa de a se bucura din plin de spiritul european şi de facilităţile pe care Europa le oferă generaţiei lor. În acest sens, reprezentanţii Grupului de Iniţiativă Basarabeană din Cluj, una dintre cele mai active şi respectate organizaţii studenţeşti din România, le-au lansat tinerilor de la Chişinău o mare provocare: aceea de a candida la titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2020.

Studenţii din Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB) sunt convinşi de faptul că tinerii din Chişinău, chiar dacă trăiesc într-o zonă de graniţă a Europei, nu sunt mai puţin europeni în spirit şi aspiraţii decât cei din Cluj-Napoca, Rotterdam, Maribor, Torino sau Varna – foste capitale europene ale tineretului. Ei spun că tânăra generaţie din Republica Moldova are capacitate de a se mobiliza pentru a atinge obiectivul de Capitală Europeană a Tineretului iar Cluj-Napoca, oraşul care a deţinut acest titlu în 2015, poate fi un model şi un partener în acest demers.

Primii paşi pentru stabilirea acestui obiectiv au fost făcuţi chiar săptămâna trecută. La iniţiativa GIB Cluj, o delegaţie formată din reprezentanţi ai Primăriei Cluj-Napoca şi ai Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 s-au deplasat la Chişinău pentru a împărtăşi din experienţa pe care Cluj-Napoca a avut-o în 2015 când a deţinut prestigiosul titlul. Agenda de lucru a delegaţiei de clujeni a cuprins, printre altele, întâlniri cu reprezentanţi ai Parlamentului Republicii Moldova, cu Gheorghe Ciocanu, rectorul Universităţii de Stat din Moldova, cu Alexandru Solcan, decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, conducerea Direcţiei Generale de Educaţie, Tineret şi Sport, cu liderii Consiliului Naţional de Tineret a Moldovei, experţi din cadrul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul şi cu mai mulţi reprezentanţi ai Academiei de Administraţie Publică. Practic, în cadrul acestor întrevederi s-a dorit să se transmită că pentru ca un astfel de proiect să aibă succes e nevoie de implicarea întregii comunităţi. La întîlnirea cu Gheorghe Ciocanu, rectorul Universităţii de Stat din Chişinău, instituţie ce reuneşte peste 13.000 de studenţi, Ştefan Teişanu, coordonatorul proiectului cultural pe care Cluj-Napoca îl va implementa până ăn 2021, a ţinut să sublinieze că intrarea municipiului Chişinău în competiţia de Capitală Culturală Europeană va atrage atenţia asupra capitalei statului de la est de Prut. „Dacă municipiul Chişinău îşi va dori să se înscrie într-o astfel de candidatură, va avea susţinerea noastră. Va fi o cale bună de a aduce mai mult reflector european spre Chişinău”, a spus Teişanu, subliind că acest proiect va trebui asumat atât de administraţia locală cât şi de universităţi. Rectorul Gheorghe Ciocanu a salutat ideea, precizând că, în opinia sa, orice lucru care a demonstrat că generează succes şi bunăstare trebuie implementat. Printre cei care s-au arătat deschişi la ideea participării Chişinăului în competiţie s-au numărat reprezentanţii Direcţiei Generale de Educaţie, Tineret şi Sport din cadrul Consiliului Municipal Chişinău. După ce au aflat despre beneficiile pe care acest titlul le aduce oraşului şi schimbările pe care le generează la nivelul comunităţii, aceştia au dat asigurări că vor sprijini organizaţiile de tineret care se vor implica în acest proiect şi că vor face deja demersuri ca municipiul Chişinău să intre în competiţia pentru titlul de Capitală a Tineretului din 2020.

În cadrul întrevederii cu liderii Consiliului Naţional al Tinerilor din Republica Moldova, membrii delegaţiei clujene au precizat că scopul principal al Capitalei Tineretului este de a întări rolul tinerilor şi de a sprijini participarea organizaţiilor de tineret în crearea schimbării în societate prin procesul dezvoltării urbane sustenabile. Totodată s-a subliniat că tinerii din Chişinău au suficient de multe calităţi pe care să le prezinte Europei. „La Cluj-Napoca avem o relaţie foarte bună cu tinerii basarabeni care învaţă la noi în oraş. Ei sunt foarte bine organizaţi şi am văzut că doresc să-şi lase o amprentă acolo de unde vin. De aceea, ne-au propus să venim la Chişinău pentru a împărtăşi din experienţa pe care Cluj-Napoca a avut-o când a deţinut titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015. Obiectivul este foarte fezabil pentru tinerii din Republica Moldova iar implicarea într-un astfel de proiect le va permite să se descopere şi să lucreze împreună pentru a-şi identifica ţelurile şi identitatea”, a explicat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Liderii Consiliului Naţional al Tinerilor din Republica Moldova s-au arătat încrezători în şansele de a aduce acest titlul în Chişinău, mai ales că au înţeles că tinerii clujeni, care au trecut în 2015 prin acest proces le pot fi de mare ajutor.

Aceştia au spus că vor elabora o strategie de tineret pe care o vor propune Primăriei Chişinău pentru a fi asumată şi apoi implementată.

Reprezentanţii Grupului de Iniţiativă Basarabeană Cluj speră că tinerii din Chişinău să convingă administraţia şi instituţiile de învăţământ cu privire la oportunitatea acestui proiect şi să demaraze cât de repede strategia pentru atingerea acestui obiectiv. „Este o şansă pentru tineri dar şi pentru oraş. Titlul de Capitală a Tineretului va genera o mare mobilizare în rîndul tinerilor şi va creşte vizibilitatea capitalei Republicii Moldova. De asemeena, acest statut va constitui un impuls pentru dezvoltarea oraşului din punct de vedere turistic cu efecte pe termen mediu şi lung”, a declarat Andrei Harin preşedintele GIB Cluj.

Proiectul Capitală Europeană a Tineretului este coordonat de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF). EYF este un reprezentant al tineretului european care promovează interesul tinerilor din Europa în instituţiile Uniunii Europene, în Consiliul European şi partenerii săi. Acest forum reuneşte 99 de organizaţii de tineret din 49 de ţări. Capitala Europeană a Tineretului (CET) este titlul acordat unui oraş european pe o perioadă de un an de zile, în timpul căruia se va acorda şansa de a prezenta printr-un program multilateral viaţa şi dezvoltarea culturală, socială, politică şi economică legate de tineret. Initiaţiva CET încurajează implementarea ideilor noi şi a proiectelor inovatoare, în ceea ce priveşte participarea activă a tinerilor în societate, şi încearcă să prezinte un model pentru dezvoltarea în continuare a politicilor pentru tineret în alte municipii europene.

Fostele şi selectatele Capitale Europene ale Tineretului sunt 2009 – Rotterdam (Olanda), 2010 – Torino (Italia), 2011 – Anvers (Belgia), 2012 – Braga (Portugalia), 2013 – Maribor (Slovenia), 2014 – Thessaloniki (Grecia), 2015 – Cluj-Napoca (România), 2016 – Ganja (Azerbaijan), 2017 – Varna (Bulgaria).

Cosmin PURIŞ