Din Moscova pînă în Extremul Orient s-a strigat “Rusia fără Putin”

Agerpres

Pe fondul crizei economice şi al aspiraţiilor ruşilor la o democraţie reală, popularitatea Rusiei Unite s-a erodat, iar formaţiunea a înregistrat 49,32% din sufragii la legislative, cu 15% mai puţine în comparaţie cu scrutinul precedent, din 2007. În urma alegerilor din 4 decembrie, partidul şi-a pierdut majoritatea constituţională de două treimi în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, care îi asigura adoptarea tuturor legilor organice. A obţinut, în schimb, majoritate absolută şi deţine 238 de locuri de deputat din totalul celor 450, faţă de 315 în legislatura trecută.

Dar opoziţia şi observatorii internaţionali au acuzat “fraude masive” în favoarea partidului de guvernămînt, aserţiune dovedită cu mii de înregistrări video postate pe internet, care ilustrează umplerea urnelor cu buletine de vot gata ştampilate. Imediat după scrutin, pe 5 şi 6 decembrie, mii de ruşi din Moscova şi Sankt-Petersburg au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de rezultat, cerînd anularea acestuia şi organizarea de noi alegeri. Peste 600 de opozanţi din cele două oraşe au fost arestaţi în timpul manifestaţiilor, iar mulţi dintre ei bătuţi cu cruzime de către scutierii OMON.

Măsurile de suprimare a protestelor au avut un efect contrar, determinînd opoziţia şi societatea civilă să se mobilizeze şi mai mult. Zeci de mii de oameni, în special tineri, au anunţat, prin intermediul reţelelor de socializare pe internet, că vor participa la un miting de o anvergură fără precedent în ultimii douăzeci de ani, cu laitmotivul “Rusia fără Putin”.

Înţelegînd că un asemenea val de proteste nu mai poate fi înăbuşit, fără riscul de a degenera într-o “primăvară arabă” în toiul iernii ruseşti, Kremlinul a făcut o aparentă concesie opoziţiei, autorizînd, pe 10 decembrie, o manifestaţie cu 30.000 de participanţi în Piaţa Bolotnaia din centrul Moscovei. Acţiuni de protest au avut loc în peste 60 de oraşe din ţară, din partea europeană pînă în Extremul Orient rus. A fost pentru prima dată în ultimii ani cînd un miting anti-Putin la Moscova, reunind peste 50.000 de persoane, nu s-a sfîrşit cu arestări ale opozanţilor, cînd trupele speciale ale poliţiei OMON au vegheat liniştit, dar nu au intrat în acţiune, rupînd bastoanele de protestatari.

Simţindu-se oarecum întărită, opoziţia a desfăşurat pe 24 decembrie încă un miting pe Bulevardul Saharov din Moscova, la care au venit peste 100.000 de persoane, potrivit estimărilor organizatorilor. Participanţii şi-au strigat cu mai multă înverşunare şi curaj mesajele anti-Putin, iar manifestaţia a decurs paşnic.

Trebuie de notat însă că, autorizînd aceste masive acţiuni de protest, conducerea şi-a făcut o concesie în primul rînd sieşi: a încercat să arate că şi în Rusia ar putea funcţiona democraţia, a transmis populaţiei că nu vrea escaladarea nemulţumirilor în violenţe. Presa din Rusia cataloghează formaţiunile ce acced în parlament, pe lîngă partidul de guvernămînt, drept opoziţia “îmblînzită”, fiindcă deseori votează ca şi Rusia Unită. Mitingurile paşnice se doresc o revenire la normalitate, o negociere între părţi al cărei rezultat este, de data aceasta, o uşoară “îmblînzire” a puterii.

Medvedev s-a grăbit să anunţe măsuri menite să liberalizeze sistemul politic, a propus revenirea la alegerea directă a guvernatorilor regiunilor, numiţi la ora actuală de Kremlin, simplificarea procedurilor de înregistrare a partidelor, anularea cerinţei de a strînge semnături pentru participarea la alegerile legislative. La acestea se adaugă reducerea numărului de semnături pentru înscrierea candidaţilor la prezidenţiale.

Experţii estimează însă că este vorba de o “democraţie controlată”, de înlocuirea controlului deschis cu unul mai subtil. Reforma este una foarte întîrziată şi ea este mai necesară acum Kremlinului decît cetăţenilor, a punctat expertul Centrului Carnegie Nikolai Petrov. Conducerea rusă a înţeles că sistemul construit de Vladimir Putin, chiar dacă a dat roade la o anumită etapă, era prea primitiv şi nu mai este capabil să ţină în hăţuri societatea.

Pe fondul nemulţumirilor opoziţiei, al acuzaţiilor de fraudă la alegeri, noua Dumă de Stat şi-a început însă lucrările, şi-a ales preşedintele în persoana fostului şef al administraţiei prezidenţiale, Serghei Narîşkin, un apropiat al lui Putin. Imediat după ce şi-a ţinut discursul către naţiune, în care a pledat pentru înnoirea sistemului politic, Medvedev l-a numit în funcţia de şef al administraţiei Kremlinului pe fostul vicepremier Serghei Ivanov, un alt apropiat al lui Putin care, de asemenea, a făcut carieră în fostul KGB.

De altfel, majoritatea ruşilor se declară conştienţi de faptul că alegerile parlamentare din 4 decembrie nu vor antrena schimbări în viaţa statului, opinie împărtăşită de 64% dintre respondenţii unui recent sondaj realizat de Centrul de sondare a opiniei publice VŢIOM. Totodată, aproximativ 72% dintre cei intervievaţi consideră că scrutinul nu va aduce modificări nici în viaţa oamenilor, iar 24% cred că nivelul de trai se va înrăutăţi.

Totuşi se poate spune că, după mai bine de un deceniu de mărire, în care a atins cote de popularitate de peste 70%, liderul Vladimir Putin începe o nouă eră. Partidul său, Rusia Unită, a cîştigat alegerile parlamentare, el însuşi va reveni, cel mai probabil la Kremlin în urma prezidenţialelor din martie 2012. Dar manifestaţiile la care mii de protestatari de la Moscova pînă în Extremul Orient au strigat “Rusia fără Putin” sînt un semn că el şi-a pierdut coroana de ţar şi că în cel de-al treilea mandat de preşedinte va trebui să arate mai mult respect societăţii civile, alegătorilor. Creditat acum cu numai 42% din intenţiile de vot, luptătorul de judo Vladimir Putin ar putea încerca un nou sentiment – teama de a nu trăi cumva umilinţa nealegerii sale chiar din primul tur de scrutin. În plus, va ezita să mai vorbească cu lejeritate despre cele patru mandate ale lui Roosevelt şi să dea de înţeles că ar vrea să urmeze exemplul fostului preşedinte american.