Dezvoltarea oraşului, între strategii şi realizări

Municipalitatea clujeană s-a angajat, prin „Strategia de dezvoltare”, document adoptat în 2015 de Consiliul local, ca până în 2020 să ia o serie de măsuri menite să ducă la dezvoltarea infrastructurii de mobilitate în oraș.

Propunerile făcute în Strategie vizau, printre altele, o mai bună conectare a oraşului în teritoriu, decongestionarea zonei istorice și a cartierelor de locuințe, extinderea și reconfigurarea rețelei majore în zonele de urbanizare pe baza unor profile clar reglementate, interconectarea diferitelor moduri de transport şi dezvoltarea reţelei de transport în comun, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale și velo prin extinderea reţelei de piste de bicicliști, precum și atingerea în timp a unui sistem și a unei rețele de trafic eficiente, funcționale, neconflictuale.

Ținând cont de faptul că anul viitor expiră perioada pentru care a fost elaborată Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, Făclia vă prezintă în ce măsură s-a ţinut cont de propunerile ce vizează infrastructura de transport.

Linie de tramvai până la Floreşti

Una dintre soluțiile prevăzute în Strategia de dezvoltarea a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020 constă în prelungirea liniei de tramvai spre Florești. Experții care au lucrat la acest document au recomandat ca linia de tramvai că continue pe traseul actual al DN1, plecând din nodul Calvaria. Odată cu această extindere, DN1 devenea stradă internă, asigurând în același timp și relația cu municipiul Cluj-Napoca. Până acum însă, municipalitatea nu a făcut niciun demers pentru realizarea acestui obiectiv.

Tot în documentul amintit sunt propuse mai multe măsuri pentru rezolvarea problemei traficului pe culoarul căii ferate. Astfel, pentru zona Tăietura Turcului s-a gândit lărgirea străzii din dreptul cu Tetarom 1 la un profil de 21 de metri și construirea unui pasaj denivelant, care să facă legătura cu strada Tudor Vladimirescu. Pentru această zonă s-a mai propus amenajarea unei noi străzi, care să facă legătura dintre strada Tudor Vladimirescu și strada Fabricii de Chibrituri. De asemenea, în această zonă a fost gândit un pasaj la nivel cu calea ferată.

A fost propusă şi construirea unui nou pod, peste Someș, între strada Răsăritului și strada Oașului. Pentru Nodul IRA s-au propus noi bretele, iar la nord de calea ferată a fost gândită o arteră nouă, paralelă cu Calea Someșeni, menită să asigure legătura cu Băile Someșeni și str. Traian Vuia.

Pentru zona centrală s-a prevăzut lărgirea străzii Constanța la un profil de 18 m, cu trafic în sens unic spre nord și un pod în prelungirea str. Constanța, pentru a asigura legătura cu str. Traian. Pe str. Cuza Vodă ar fi trebuit, potrivit strategiei, să se instituie sens unic spre sud (cu excepția transportului în comun).

Pod în zona Teatrului Maghiar

Pentru “calmarea” traficului în zona centrală s-au făcut următoarele propuneri: lărgirea străzii Uzinei electrice după un profil cu ampriza de 26m și străpungere în prelungire până la strada Moților; lărgirea străzii Clinicilor; reconfigurarea Pieței Lucian Blaga, prin introducerea pistelor de biciclete, reorganizarea benzilor de circulație și a parcărilor; reconfigurarea profilului str. Napoca – 2 benzi spre Piața Unirii și piste de biciclete în continuarea B-dului Eroilor.

Tot pentru zona centrală s-a prevăzut reconfigurarea și organizarea de sensuri unice pe culoarul Someșului, de la podul Garibaldi până la str. Oașului,astfel: lărgire pod Garibaldi la 4 benzi; sens unic pe Splaiul Independenței spre Opera Maghiară; sens unic pe str. Dragalina și reconfigurarea profilului de la podul pietonal până la pod Napoca.

De asemenea, se are în vedere construirea unui pod în zona Teatrului Maghiar, care să asigure legătura între strada Dragalina şi strada Emil Isac.

Municipalitatea clujeană nu a reuşit să concretizeze niciuna dintre toate aceste propuneri.

Proiecte realizate sau demarate anul trecut

Câteva dintre proiectele importante care se regăsesc în strategia 2014-2020 au fost realizate sau demarate în anul care s-a încheiat şi le regăsim în raportul de activitate pe 2018 al primarului Emil Boc. Amintim unele dintre ele.

Astfel, se arată în raportul de activitate al primarului, municipalitatea a decis să continue proiectul de amenajare a Pieţei Unirii, proiect rezultat în urma concursului organizat în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Transilvania, în anul 2006. Etapa a doua a proiectului a inclus închiderea circulaţiei auto pe latura vestică, aceasta devenind pietonală. Noua zonă pietonală a fost refăcută cu piatră cubică după modelul din centrul pieţei, găzduind terase şi zone de agrement. Latura de Vest a Pieței Unirii a devenit astfel zonă pietonală (cu acces auto ocazional pentru aprovizionare), cu o lungime de 196 ml. Circulaţia auto a fost menţinută în continuare pe latura estică, aceasta urmând să fie închisă doar pe termen mediu, în etapa a treia de modernizare.

Emil Boc mai aminteşte şi reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul şi lucrări de consolidare, restaurare și conservare pentru statuia ecvestră a domnitorului. Investiția realizată de Primărie pentru reabilitarea Pieței Mihai Viteazul a cuprins lucrări de consolidare, restaurare și conservare pentru statuia ecvestră a domnitorului, lucrări de reabilitare a pieței pe o suprafață de aproximativ 4.000 mp, inclusiv montarea de piatră naturală.

De asemenea, “anul trecut a demarat realizarea studiului de fezabilitate, planului urbanistic zonal și documentației tehnice în vederea autorizării Centurii Metropolitane Cluj-Napoca (Gilău – Florești – Cluj-Napoca Sud – Apahida). Prin asumarea de către Primărie a cheltuielilor necesare, Proiectul Centurii Metropolitane a fost deblocat”.

În perioada 14 – 16 septembrie 2018 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise la concursul internațional de soluții de arhitectură „Amenajare urbană str. Kogălniceanu, str. Universității si străzile adiacente”, competiție lansată oficial în 17 iulie 2018, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR), promotor Municipiul Cluj-Napoca. Un al proiect prevăzut în Strategie şi care a fost pus deja în aplicare este cel privind benzile dedicate mijloacelor de transport în comun. În anul care a trecut au fost achiziţionate 86 de autobuze, dintre care 11 electrice. Totodată, astăzi, consilierii locali vor analiza un proiect de hotărâre ce vizează reabilitarea și extinderea zonei pietonale a Pieței Lucian Blaga, strada Republicii (primul tronson), strada Napoca, strada Petru Maior, strada Emil Isac și amenajare piste de biciclete.

Potrivit proiectului, în piaţă vor exista patru benzi de circulaţie – două spre strada Napoca şi alte două spre strada Republicii. Totodată, va fi realizată o bandă suplimentară spre strada Petru Maior în vederea asigurării accesului în parkingul Primăriei. De asemenea, pe partea nordică a pieţei se preconizează amenajarea a două standuri de taximetre, separate fizic de fluxul de maşini. şi o pistă pentru biciclete, cu două sensuri. Dacă în spaţiul pieţei traficul va rămâne neschimbat, pe strada Napoca traficul va fi reconfigurat, reducându-se la două benzi, urmând ca pista de biciclete să fie continuată atât spre strada Napoca, cât şi înspre strada Republicii. De asemenea, unde lăţimea trotuarului permite, vor fi amplasate bănci. Cablurile vor fi introduse în subteran şi se va moderniza sistemul de iluminat public. Strada Republicii va avea trotuarul lărgit, fiind înlocuit cu plăci din piatră naturală şi vor fi plantaţi arbori. Pista de biciclete, tot cu două sensuri, va coti pe Avram Iancu. Şi pe strada Republicii se preconizează restrângerea carosabilului la două benzi de circulaţie.

În urma reconfigurării, parcările de pe strada Emil Isac vor dispărea complet, pe cealaltă parte a străzii urmând să fie plantaţi arbori şi să fie amenajată o pistă pentru biciclete, tot cu două sensuri de circulaţie, în continuarea celei de pe Bariţiu.

Strada Petru Maior va suferi cele mai multe modificări. Astfel, carosabilul se va restrânge la trei benzi, vor fi amenajate două piste pentru biciclete – câte una pe sens, şi vor fi lărgite trotuarele – acestea urmând să fie construite din plăci de piatră naturală – şi vor fi plantaţi arbori. Totodată, cablurile aeriene vor fi introduse în subteran.

Ce s-a realizat până acum, la nivel macro

Coordonatorul strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, Călin Hinţea, profesor universitar doctor în cadrul UBB Cluj, explică faptul că principalul concept al Strategiei lansate atunci a fost calitatea vieţii.

“Sunt trei factori strategici cheie care vor influenţa Clujul pe termen lung şi foarte lung, mă refer la 25, 30 de ani. În primul rând Universitatea. Universităţile aduc avantajul primar, secundar şi terţiar. Nu numai număr mare de studenţi şi bani investiţi acolo ci şi forţă de muncă educată.

Un altul este inovaţia şi anume: ideea a fost să încercăm să trecem din economia aceea industrială postcomunistă, la ceea ce se numeşte economie bazată pe cunoaştere, adică nu mai vorbim de manufactură primară, ci vorbim despre IT, cercetare, dezvoltare, cultură, industrii creative, care pot construi o economie diferită. Aici e poate cel mai mare salt pe care l-a făcut Clujul. Din datele noastre, anul 2018 a fost primul an în care mai mult de jumătate din profitul bussinesului local vine din economia bazată pe cunoaştere.

Desigur, şi partea de cultură s-a dezvoltat. Un alt element este participarea. Foarte mulţi primari au impresia că Primăria este un fel de lider al comunităţii şi atunci primarul face o fântână cântătoare, dar oamenii nu au drum… De fapt, comunitatea dezvoltă şi vine cu idei, nu Primăria face TIFF sau investiţii în IT, iar Primăria trebuie să fie doar un fel de facilitator.

Consider că factorii strategici cheie nu ar trebui să se schimbe în ultimii 20-25 de ani. Strategia nu este depăşită, dar aceasta trebuie actualizată, trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea oraşului, pentru că se schimbă lucrurile în jurul nostru. Trebuie să ne facem nişte proiecţii pentru viitorul îndepărtat”, spune Călin Hinţea.

În ceea ce priveşte realizările la nivel macro de până acum, Călin Hinţea subliniază că municipiul Cluj-Napoca a intrat deja într-o a treia fază de dezvoltare.

“Ce s-a reuşit, la nivel macro? Să zicem că am intrat în faza a treia de dezvoltare a Clujului. A fost faza aceea postindustrială, chiar după revoluție, din 2007 până în 2014, a fost o fază de dezvoltare a oraşului pe servicii, iar acum suntem în faza bazată pe economie bazată pe cunoaştere, calitate a vieţii şi dezvoltarea unui profil strategic mai sofisticat. Noi am publicat indicatorii pe 2018, indicatorii de calitate a vieţii în percepţia clujeană. Noi facem anual un sondaj, iar potrivit ultimului studiu problemele cele mai mari sunt, evident, legate de creşterea costului vieţii, deci avem indicatori sensibili pe cumpărare – vânzare de apartamente.

O ameninţare majoră strategică pentru Cluj este legată exact de roadele dezvoltării rapide. Deci o problemă este mobilitatea, a doua este legată de costul vieţii, şi mai este una care nu mai ţine de oraş şi anume investiţiile naţionale în infrastructură. Fapt este că deşi oraşul se dezvoltă bine, începe să fie blocat. Să vă dau un exemplu: gândiţi-vă că am avea un tren metropolitan care leagă oraşele din judeţ cu Clujul. Gândiţi-vă cum schimbă acest lucru simplu întreaga structură de dezvoltare a oraşului. Deci conceptul strategic de dezvoltare nu mai ţine doar de oraş, ci ţine de o zonă mai largă”, mai spune Călin Hinţea.

Ce planuri are primarul Emil Boc

Despre o actualizare a strategiei privind dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca a vorbit, recent, chiar primarul Emil Boc.

„Acum pregătesc o actualizare a tuturor strategiilor de dezvoltare a municipiului. Ar fi extraordinar să se aprobe bugetul multianual până în 2027, acum, în perioada președinției Consiliului UE a României. Ar fi excepțional. Ca o noutate, vreau să propun o strategie de dezvoltare a orașului cu o viziune pentru următorii 30 de ani, până în 2050. Este obligatoriu ca orașul să aibă nu doar strategia de dezvoltare prevăzută de lege, elementară, pe următorii 7 ani, ci și una pentru următorii 30 de ani. Așa fac toate marile orașe-magnet, aflate în creștere, iar această strategie trebuie actualizată din 5 în 5 ani. Spre exemplu, planul urbanistic zonal general, aprobat în 2014, este depășit deja în foarte multe situații. Cluj-Napoca are un ritm de dezvoltare accelerat și dinamic, iar dezvoltarea tehnologiei va continua, ni se va schimba stilul de viață foarte repede”, a declarat recent Emil Boc, la un post de radio local.

Anca M. Colibăşanu

Cosmin PURIŞ