Dezvoltare versus conservare în Parcul Natural Apuseni

Locuitorii din zona de munte a județului Cluj inclusă în Parcul Natural Apuseni sunt așteptați săptămâna viitoare să vină cu propuneri și idei pentru elaborarea planului de management al Parcului Natural Apuseni. Cei interesați de viitorul zonelor în care locuiesc sunt așteptați să-și spună părerea în cadrul unor dezbateri ce vor fi organizate în mai multe localități din nord-vestul Munților Apuseni. Este vorba de Poiana Horea, Mărgău și Săcuieu.

Aceste dezbateri se realizează în cadrul unui proiect cu fonduri europene ce are ca scop menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor din Parcul natural Apuseni.

Dezbaterile însă au loc pe fondul unei stări de nemulțumire destul de mare a locuitorilor din zonele Beliș, Rîșca, Mărgău și Călățele față de modul în care este administrat parcul. Oamenii spun că regulile impuse de administrația parcului constituie o piedică în calea dezvoltării localităților în care trăiesc.

În acest context, Primăria Beliș a declanșat anul trecut procedura pentru realizarea unui referendum prin intermediul căruia oamenii să spună dacă mai vor sau nu să facă parte din Parcul Natural Apuseni.

Procesul consultării populare a fost blocat însă de Prefectura Cluj printr-o acțiune în instanță în care s-a solicitat anularea hotărârilor de consiliul prin care s-a convocat referendumul. Prin sentința de fond, justiția însă a dat câștig de cauză Primăriei Beliș, însă procesul va mai dura deoarece există cale de recurs de care Prefectura Cluj cu siguranță va uza.

Prezent la Cluj-Napoca marți, ministrul mediului Tancsos Barna a declarat că planul de management al parcului trebuie analizat cu multă atenție astfel încât să se păstreze între acel echilibru de protecție a naturii și de dezvoltare a comunității. „Pot exista dezechilibre, adică pot venii ce foarte ambițioși cu protejarea speciilor și să impună reguli stricte pentru comunitate sau poate exista și varianta să ieși din parc și să nu mai protejezi nimic. Eu cred că și acolo se poate găsi un echilibru prin planul de management care se delimiteze zonele în care se pot face investiții deoarece comunitățile trebuie să trăiască în Parcul național. Lucrăm la un proiect pilot prin care extindem pas cu pas zona protejată din aceste parcuri naționale la 75 la sută. Acea extindere înseamnă și reanalizarea planurilor de management și se va avea în vedere posibilitatea de a se dezvolta comunitatea și a lăsa la dispoziția comunității resurse cu care să trăiască”. Ministrul a spus că nu trebuie eliminat omul din parcul natural ci trebuie găsit acel echilibru care oferă posibilitatea de dezvoltarea dar și protejarea naturii”, a spus Tanscos Barna.

Cosmin PURIȘ