Dezbatere sau „monolog”?

Mult anunțata dezbatere pe noile proiecte de lege ale Educației numai dezbatere nu poate fi numită. Elevii sunt în vacanță, iar cei mari, adică profesorii și părinții sunt prin concedii. Așa încât aceia care au conceput propunerile, adică „experții” de la Minister împreună cu Sorin Cîmpeanu vorbesc, în timp ce restul…ascultă. Sau nu.

Lucia Cojocaru, președintele Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Cluj reclamă, printre altele, alegerea nepotrivită a perioadei în care se desfășoară această dezbatere.

În ce privește organizarea acestei dezbateri în această perioadă, lumea este în vacanță, în concedii, momentul ales este nepotrivit, un moment total neprielnic.(…) Sindicatul nostru județean a primit propuneri din teritoriu, de la mai mulți colegi, mai ales din partea colegilor de la palatele copiilor și cluburile sportive școlare, care sunt foarte nemulțumiți de noul proiect al Legii educației, la fel și colegii de la CJRAE (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională). Am mai primit pe partea tehnologică (n.red propuneri) de la cei de la Dej, pe care le-am centralizat și le-am trimis la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. Săptămâna trecută, un grup de colegi din țară au centralizat toate propunerile venite din toate județele. Au lucrat timp de trei zile la aceste propuneri, împreună cu juriștii noștri. Urma o întâlnire cu cealaltă federație din învățământul preuniversitar Spiru Haret, de a se pune de acord asupra punctelor și propunerilor care au venit din mai multe părți. La sfârșitul lunii august se preconizează o întâlnire la nivelul Federației Sindicatelor Libere din învățământ cu toți liderii din țară, unde în urma propunerilor făcute deja să avem o nouă dezbatere și să mai aprofundăm acest proiect al legii, astfel ca pentru începutul lunii septembrie, când se preconizează să se facă acea întrevedere cu ministerul, să avem totul concret și să putem aborda cum trebuie problemele”, a declarat Lucia Cojocaru.

Potrivit acesteia, „colegii din palatele și cluburile sportive școlare sunt nemulțumiți, situația este o nebuloasă acolo…sunt total nemulțumiți de faptul că se preconizează trecerea lor în administrarrea primăriilor. Plus că se preconizează ca în decurs de 10 ani să se treacă și ca încadrare, ori ei ei sunt încadrați în învățământ, sunt titulari în învățământ, ca și contract și juridic vorbind. Li se schimbă statutul, adică. Li se oferă posibilitatea ca în decurs de 10 ani, de exemplu, dacă vor să nu se transfere la autoritatea locală, să se transfere pe un post într-o unitate de învățământ, dar poate ei nu vor, vor să profeseze în meseria lor acolo la club, sau la palat. Pe urmă, în locul lor cine va veni, unde se va duce performanța în România? Pentru că acolo se făcea, în cluburi sportive școlare, de acolo aveam selecția pentru marea performanță, în diverse discipline”.

Nu în ultimul rând, Lucia Cojocaru reclamă și faptul că la admiterea la liceu se preconizează să se renunțe la media anilor și că examenul ar putea fi organizat la nivelul colegiilor.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene în cadrul UBB Cluj, atrage, la rândul său, atenția asupra unor aspecte care le-au “scăpat celor ce au conceput aceste proiecte.

În primul rând, alcătuirea proiectelor de lege privind cele două inițiative legate de schimbările în educație a fost făcută pe baze mai degrabă politice decât pe baze legate de intervenția unor specialiști. În mod normal, ar fi trebuit ca specialiștii și experții în domeniul educației să fie consultați, să se constituite cele două proiecte- cea care privește învățământul preuniversitar și cea privind învățământul universitar. Ori, această fază nu a avut loc, a fost o atitudine de sus în jos a ministerului, care pare să continue și în faza doi, cea de, cică, dezbatere publică. Nu există de fapt un cadru prestabilit în care are loc această deliberare, ar trebui să fie de fapt o deliberare și nu o dezbatere în domeniul educației.

Vedem că Ministerul reacționează uneori la anumite luări de poziție, ale unor actori din interiorul sistemului, într-o manieră sau alta, fără să existe de fapt o logică a acestor luări de poziție, schimbări, propuneri, în legătură cu conținutul proiectelor de lege. Deci până la umră suntem în absența unui cadru formal care ar fi trebuit să conducă la o dezbatere, care ar fi putut lua de fapt forma unei deliberări reale, în care toți actorii sistemului să aibă un cuvânt de spus, iar ceea ce spun, să ajungă să fie înglobat într-un proiect de lege. Nu se întâmplă acest lucru, este destul de evident, există probabil zone în care interesul politic este foarte mare, și mă refer aici la interesele directe ale unor personaje particulare care doresc să își rezolve situații legate de propriile plagiate în tezele de doctorat. În aceste condiții , este evident că se vor face anumite concesii în alte zone tocmai pentru a putea menține ceea ce se dorește și anume eliminarea posibilității de a reprima în mod real plagiatul și calitatea slabă a tezelor de doctorat prin desființarea CNATDCU și înființarea unor comisii foarte dependente de Ministerul Educației. Deci cred că din păcate, în 2022 asistăm la un mod extrem de puțin democratic de a dezbate în ceea ce privește legislația publică, mai ales într-un domeniu care este de o importanță capitală”, a afirmat Sergiu Mișcoiu.

Legea Educației, „ciopârțită” din nou

Așa cum arătam recent, la momentul lansării acestor proiecte, politicienii noștri nu se mai satură să „abramburească” Legea Educației. Ultima tentativă în acest sens a venit din partea ministrului Sorin Cîmpeanu, care este foarte încântat de schimbările pe care le propune și care sunt analizate, în această perioadă, în cadrul unei dezbateri publice.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat în urmă cu mai puțin de o lună, o serie de modificări importante la Legea educației. Unele din acestea sunt de-a dreptul halucinante și au stârnit rapid reacții în spațiul public, mai ales în rândul dascălilor. De departe, cea mai aberantă este cea conform căreia Baxalaureatul ar urmă să presupună o singură probă scrisă pentru mai multe materii. Printre propunerile „revoluționare” mai figurează una potrivit căreia colegiile naționale vor avea dreptul să organizeze propriul examen de admitere înainte de susținerea evaluării naționale și o alta potrivit căreia media anilor de studiu din gimnaziu nu va mai conta la admiterea în liceu.

Astfel, examenul de Bacalaureat va avea o probă scrisă de evaluarea competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun pentru elevii de la toate profilurile, două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, o probă de evaluare a competenţelor digitale şi o probă scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, la alegerea candidatului.

„Examenul de Bacalaureat este prevăzut a avea următoarele probe. O singură probă scrisă de evaluarea competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun. Este o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Această probă constă în evaluarea competenţelor generale formate pe parcursul ciclului liceal la Limba şi literatura română, la Matematică, Ştiinţe, Istoria şi Geografia României şi ştiinţe socio-umane. (…) Două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. (…) Vor fi verificate de asemenea competenţele de bază echivalente nivelului B1, dacă doriţi”, a afirmat, atunci, ministrul.

El a spus că elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene. Nu în ultimul rând, potrivit ministrului, o altă probă va evalua competenţele digitale.

Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut