Deputatul UDMR Máté András Levente – pasibil de puşcărie pentru că şi-a angajat soţia la biroul parlamentar

Deputatul UDMR de Cluj Máté András Levente riscă pînă la cinci ani de închisoare pentru că şi-a angajat soţia la biroul parlamentar. Agenţia Naţională de Integritate(ANI) a constatat că gestul parlamentarului clujean intră sub incidenţa art. 253(1) din Codul Penal cu privire la conflicul de interese, solicitînd astfel Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să facă demersuri pentru ca deputatul să fie tras la răspundere.

Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă şi indicii referitoare la posibila săvîrşire a infracţiunii de conflict de interese de către Máté András Levente, reprezentant al Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, ales în Colegiu 13 din judeţul Cluj. Evaluările ANI au început în noiembrie 2010, inspectorii de integritate constatînd că Máté András Levente a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă pentru soţia sa, Máté Erzsébet, în perioada 16 martie 2010 – 1 ianuarie 2011, în cadrul Biroului Parlamentar – Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj. ‘’Domnul Máté András Levente, Deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, doamna Máté Erzsébet, în perioada 16.03.2010 – 01.01.2011, în cadrul Biroului Parlamentar – Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, încălcînd, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Beneficiul patrimonial total, obţinut de rudele celor cinci deputaţi, în urma angajării prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese, este de 196.332 lei (aproximativ 46.745 Euro)’’, a arată ANI. În acest context, ANI a sesizat Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la posibila săvîrşire de aceştia a infracţiunii de conflict de interese. Conform art. 253 (!) din Codul Penal, conflicul  de interese constituie fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin pînă la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. Pedeapsa prevăzută pentru această infracţiune este închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă. ANI a anunţat că, pe lîngă sesizarea procurorilor, au fost începute demersurile pentru anularea “contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese”. “Complementar, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămînerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective”, a precizat ANI.  Conform prevederilor Legii 161/2003 privind uînele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, “prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”.

C. PURIŞ