Deputații au dat undă verde celor două legi ale Educației

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul legii învăţământului preuniversitar, cu 191 de voturi „pentru”, 68 de voturi „contra” şi 11 abţineri. Ulterior, la fel de repede, a trecut și legea învățământului universitar, cu 189 de voturi „pentru”, 74 „contra” și 10 abțineri. Cele două legi urmează să ajungă la Senat, care este cameră decizională în acest caz.

Înaintea votului, deputații clujeni ai puterii și opoziției, deopotrivă, și-au argumentat alegerea. Nu doar aceștia, ci și alte voci din politica clujeană au atras atenția asupra unor elemente, pozitive, respectiv negative, cuprinse în cele două noi legi.

„Voi vota legile Educației nu doar pentru că aduc o reformă majoră învățământului preuniversitar și universitar din România, ci și datorită faptului că mai multe amendamente depuse de către mine împreună cu colegii din PNL au fost admise, amendamente formulate pornind de la solicitările tuturor cultelor din România, și care ajută la sublinierea, multiplicarea valorilor morale creștine în aceste legi, îndeosebi în legea învățământului preuniversitar. Practic, am reușit punctual, prin câteva amendamente să redefinim gândirea strategică a acestei legi în sensul orientării spre valorile morale autentice”, a declarat, înainte de votul din plen, deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin.

„USR va vota în plenul Camerei Deputaților împotriva actualelor legi ale Educației, în primul rând pentru că ele nu reprezintă reforma de care are nevoie învățământul românesc, de care trebuie să beneficieze elevii și studenții noștri. Copiii noștri au nevoie imperioasă de a învăța și de a o face bine, pentru ei, în primul rând.

Și deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa, a explicat de ce votul său a fost negativ. „Actualii elevi români sunt tot mai dezorientați, lipsiți de pregătire, cu un program tot mai încărcat, dar lipsit de conținut, supuși unui proces de dependență de ecran, de sexualizare și, în general, de ideologizare tot mai puternic.

Nicio problemă reală nu este identificată sau tratată în legile educației prezente în Parlament; din contră. Noua lege a educației preuniversitare este o versiune mai plină de ideologie decât varianta încă actuală a legii educației. Una dintre valorile de la baza educației este cea de „diversitate” – un concept vag, care în general, este intens folosit de ideologiile extremiste neo-marxiste. Așa cum a fost definită diversitatea dă loc la o promovare a unei identități fundamente pe ideologia de gen.

Conform acestei ideologii, prezentă inclusiv în manualul de egalitate de gen promovat masiv în școlile din România, genul – este un rezultat, un construct al normelor sociale, comportamentale și de rol, care variază în societăți și variază de-a lungul timpului. Genul este, în general, definit ca masculin, feminin și non-binar.

În lumea academică americană au început să apară reglementări care interzic o educație bazată pe aceste concepte anti-educaționale, – „diversitate”, „incluziune”, „echitate” – concepte care țin de limbajul de lemn corect politic. Din păcate însă, toate aceste valori sunt puse la baza legilor propuse și votate.

Un alt exemplu este obligativitatea educației începând cu vârsta de 3 ani – astfel copiii vor fi supuși încă din pruncie, în mod obligatoriu, unui mediu potențial ostil valorilor familiale. Sunt multe de spus, la Camera Deputaților am încercat să îndepărtăm ideologia din aceste legi. Vom continua și la Senat”, a precizat deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa.

„Într-adevăr nu sunt surprize, din păcate (n.red- la votul de miercuri din plen). Legile Educației adoptate de coaliția PSD-PNL-UDMR, nu schimbă nimic, reprezintă doar o bifă, o mimare a unei reforme a educației. Aceste legi păstrează același sistem de învățământ învechit și rigid, lasă în continuare extrem de mulți copii în urmă, sărăcesc părinții și nu în ultimul rând, servesc politicienilor și nu părinților și elevilor prin menținerea amestecului politicului în școală, a declarat, pe de altă parte”, senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei.

„Educația este fundamentul societății noastre și este esențială  în formarea viitoarei generați, pentru creșterea nivelului de trai și dezvoltarea economică a țării.

Prevederi ale celor două noi legi

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că pachetul de legi ale educaţiei reprezintă proiectul ambiţios pe care coaliţia de guvernare şi l-a asumat.

„Ministerul Educaţiei cu echipa sa şi cu ajutorul întregii societăţi a elaborat un pachet de reforme coerente, măsuri predictibile. Vorbim despre o modificare necesară a sistemului de învăţământ, iar investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi măsurile care vizează succesul pe întreg parcursul educaţional sunt doar câţiva dintre pilonii de bază ai acestui proiect. Învăţământul românesc are nevoie de toată susţinerea. Protestul cadrelor didactice de astăzi confirmă acest lucru. Am clarificat în discuţiile pe care le-am avut inclusiv ieri cu reprezentanţii federaţiilor sindicale din învăţământ că ne dorim aceleaşi lucruri. În calitate de ministru al Educaţiei voi lupta pentru ca profesia de dascăl, de cadru didactic, să fie una respectată. (…) Munca profesorilor trebuie apreciată, iar în Ministerul Educaţiei vor găsi întotdeauna un partener”, a spus Deca.

Ministrul Educației a mai menţionat că legea învăţământului preuniversitar a fost intens dezbătută, iar forma supusă procesului parlamentar reprezintă rezultatul unui efort colectiv la care au contribuit voluntar mii de oameni.
Astfel, unul dintre amendamente se referă la faptul că medicii care termină cursurile masterului didactic vor putea să predea la clase module prin care se vor introduce cunoştinţe referitoare la educaţia pentru sănătate, nutriţie şi alimentaţie sănătoasă.

La capitolul siguranţa în şcoli s-a propus monitorizarea cu camere video în sălile de clasă cu acordul părinţilor, sancţiuni graduale atât pentru cadre didactice, cât şi pentru elevii care comit abateri disciplinare, dar şi măsuri de securitate în caz de incendiu, risc seismic, sau accidente.

Alte prevederi din proiect sunt: extinderea programului de rechizite şcolare pentru elevii care provin din medii dezavantajate, reglementarea învăţământului din penitenciare.

În ce privește Legea învățământului superior, ministraul Educației a menţionat că proiectul prevede alinierea sistemului de învăţământ superior românesc la bunele practici internaţionale, prin încurajarea schimburilor de experienţă, mobilitatea prin programul naţional pentru internaţionalizare universitară.

Proiectul prevede, între altele, că durata mandatului de rector este de 5 ani şi că o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate. În calculul numărului maxim de mandate se vor lua în considerare şi mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării.

Actul normativ adoptat nu precizează durata mandatelor prorectorilor, decanilor şi prodecanilor, directorilor general administrativ, directorul şcolii doctorale, fiind eliminată, prin proiectul iniţial, prevederea potrivit căreia în Carta universitară se menţiona numărul maxim de mandate pe care aceeaşi persoană le poate ocupa într-o instituţie de învăţământ superior pentru funcţiile de conducere, cu excepţia rectorilor.

Totodată, deputaţii au mai stabilit că nu vor fi considerate abateri de la normele de etică „diferenţele de concepţie teoretică, experimentală sau practică, erorile materiale de citare, diferenţele de interpretare a datelor, precum şi diferenţele de opinie”.

Alte prevederi adoptate se referă la faptul că sumele rămase din facilităţi de transport pentru studenţi şi din bursele neridicate în termen vor putea fi utilizate în următorii ani şi pentru investiţii la infrastructura de cămine, cantine.

Un alt text adoptat prevede sancţiuni cu amendă în cuantum de la 100.000 lei la 200.000 de lei pentru persoanele fizice sau juridice care pun la dispoziţia studenţilor, studenţilor doctoranzi, cursanţilor contra cost, prin internet, prin reţele de socializare sau servicii de comunicare electronică, în scopul însuşirii fără drept a calităţii de autor pentru lucrări ştiinţifice, referate, lucrări pentru examenele de evaluare pe parcurs, precum şi de finalizare a studiilor universitare de licenţă, masterat şi/sau de doctorat.

Anca M. COLIBĂȘANU