Deoarece cheltuie aproape tot ce cîştigă, românii nu mai au bani pentru investiţii

În al treilea trimestru al anului trecut veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 2.495 lei, iar cheltuielile de 2.285 lei lunar, 91,5% din venituri fiind cheltuite pentru alimente, întreţinerea locuinţei şi plata taxelor, şi doar 1,1% pentru investiţii.

Ancheta bugetelor de familie, realizată de Institutul Naţional de Statistică, arată că veniturile totale medii lunare au fost de 2.495 lei pe gospodărie şi 937 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.118 lei lunar pe gospodărie (795 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 378 lei lunar pe gospodărie (142 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri(51,8% din veniturile totale ale gospodăriilor). Diferenţa a fost acoperită de veniturile din prestaţii sociale (23,4%), veniturile din agricultură (3,9%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vînzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,1%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%).

La oraş se cîştigă mai bine decît la sat

Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,7% mai mari decît ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,9% din salarii, de 22,8% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,6% din total. În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurînd 9,4% din veniturile totale ale gospodăriilor. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,5%) şi celor din prestaţii sociale (24,5%).

Românii cheltuie infim pentru educaţie

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 2.285 lei lunar pe gospodărie (857 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,5% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămînţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. au deţinut numai 1,1% din cheltuielile totale ale gospodăriilor.

Nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale a fost mai mare în mediul urban faţă de mediul rural cu 447 lei, dar cheltuielile pentru alimente au fost mai mari cu numai 40 lei, deoarece, la sate, 43,6% din cheltuielile pentru alimente reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit doar 16,8% din cheltuielile pentru alimente.

Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în medie, 39,2% din consumul gospodăriilor. O pondere relativ mare în cheltuieli, de 20,2%, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16%). La polul opus s-au situat cheltuielile pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1%) şi cele pentru educaţie (0,3%).

V.D.