Democraţia germană – ameninţată de clivajul social

Die Welt

Grupul celor care nu participă la alegeri creşte tot mai mult şi este format din germani care cîştigă puţin, nu au educaţie şi se îndepărtează tot mai mult de participarea activă la democraţie, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann şi Institutul pentru cercetarea opiniei publice Allensbach.

Absenteismul apare din ce în ce mai puţin din motive legate de frustrare sau proteste şi tot mai mult din cauza indiferenţei. Cu cît este mai precară situaţia socială şi cu cît este mai mic interesul politic în cercul de prieteni, cu atît mai puţin probabil este ca aceste persoane să meargă la vot. Dacă, pînă la mijlocul anilor 80, participarea la vot se apropia de 90%, nivelul a scăzut la rata cea mai scăzută din istorie, înregistrată la ultimul scrutin, din 2009 – puţin peste 70%.

“Nu simţim dezamăgire faţă de politică sau democraţie. Însă trăim o democraţie tot mai scindată din punct de vedere social”, explică Jörg Träger, din cadrul conducerii Fundaţiei Bertelsmann. “Dacă a scăzut interesul pentru politică în cadrul unei întregi generaţii, aşa cum se vede acum la tineri, acest proces nu mai poate fi inversat uşor. Dimpotrivă, este foarte probabil ca participarea la vot să scadă şi mai mult pe termen lung”.

Şi a apărut încă un curent în privinţa percepţiei participării la vot: germanii nu mai văd alegerile drept datorie cetăţenească. Înainte, lipsa de interes în politică nu însemna absenteism. Acum, 76% dintre germanii sub 30 de ani arată că prietenii îi înţeleg dacă nu se duc la vot. Cei mai siguri alegători sînt acum germanii cu vîrste peste 60 de ani, în vreme ce în cadrul generaţiei celor care votează pentru prima oară sau al celor care au în orice caz sub 30 de ani, scade semnificativ probabilitatea de a merge la urne.

În timp ce alegerile şi votul îşi pierd din importanţă, creşte totuşi gradul general de mulţumire al germanilor faţă de democraţie, în special în estul ţării. În 2003, 47% dintre est-germani erau mulţumiţi de sistemul politic, iar procentul a ajuns la 74% în prezent. În vest, acesta a crescut de la 72% la 84%. Numai 11% dintre germani recunosc faptul că nu sînt mulţumiţi de democraţie – iar în urmă cu zece ani, procentul acestora era mai ridicat (29%).

În plus, în ciuda opiniei curente, o proporţie tot mai mare din populaţie – 65% – consideră că există mari diferenţe între partidele reprezentate în legislativul de la Berlin. 24% dintre germani consideră că toate partidele sînt la fel – însă la începutul anilor 90 procentul acestora ajunsese la 31%.