Decizia CEDO privind şcolile din Transnistria a înfuriat Rusia

Agerpres

Decizia CEDO de a condamna Rusia în cazul şcolilor transnistrene cu predare în limba română a înfuriat Moscova. MAE rus a reacţionat imediat, calificînd verdictul drept “tendenţios”, scrie Jurnal de Chişinău.

Potrivit ziarului, decizia CEDO nu pică bine şi din alt punct de vedere – tocmai acum, sub pretextul modernizării echipamentului militar pentru forţele de menţinere a păcii dislocate în Transnistria, Moscova a adus, fără să anunţe Chişinăul, armament greu de infanterie, ofensiv, necorespunzător misiunii de pacificare pe care a monopolizat-o. (Acest tip de armament include aruncătoare de bombe, aruncătoare de grenade antiblindate, rachete antiblindate dirijate). În mod cinic, militarii ruşi răspund că e vorba despre o “greşeală”.

Editorialistul Petru Bogatu avertizează în Jurnal de Chişinău că s-a urnit din loc “carul de război al Rusiei”. Autorul subliniază în acest context şi declaraţia lui Igor Korotcenko, membru al Consiliului Public al Ministerului Apărării din Federaţia Rusă, precum că a venit timpul să fie “legitimată” independenţa “Nistreniei”. Comentatorul observă că de la un timp încoace se cam înmulţesc vocile diplomaţilor, politicienilor sau militarilor ruşi care îndeamnă la recunoaşterea grabnică a regiunii separatiste.

Timpul aminteşte că România este un partener vital pentru Republica Moldova. Pe parcursul anilor 2010 şi 2011, România a donat peste 100 de milioane de euro. Prima tranşă anuală a şi fost transferată şi utilizată pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din 2010; ceilalţi bani urmînd a fi utilizaţi în baza acordurilor interministeriale dintre România şi Republica Moldova, încheiate în martie curent la Iaşi în mai multe domenii. Pe lîngă aceasta, mai multe instituţii din România, precum Institutul Cultural Român, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, acordă asistenţă importantă Republicii Moldova.

Adevărul scrie despre radicalizarea poziţiei comuniştilor moldoveni. PCRM a pierdut cîţiva lideri mai moderaţi, în schimb, l-au cîştigat pe unul nou “care face cît şapte”, Victor Şelin, preşedintele PSD. Această decizie relevă nevoia PCRM de a avea aliaţi în condiţiile interzicerii simbolisticii comuniste. Mai înseamnă şi o tendinţă a Partidului Comuniştilor de etnicizare a mesajului lor – Şelin este un rus din Republica Moldova, care ţinteşte un electorat rusofon înrăit, care va provoca reducerea treptată a electoratului românofon procomunist.

Adevărul mai scrie şi despre “cum a devenit Republica Moldova superputere maritimă”. Republica Moldova are o flotă de 430 de nave, cu o capacitate totală de transportare de zece ori mai mare decît a României, deşi are o ieşire la mare de numai 400 de metri, prin Dunăre, iar după destrămarea URSS rămăsese fără niciun vas. Aceasta se explică prin faptul că autorităţile înregistrează nave comerciale sub pavilion moldovenesc. Autorul constată că este o afacere profitabilă, care doar în 2011 a adus un venit de aproape un milion de dolari, dar în acelaşi timp şi riscantă, dînd exemplul navelor iraniene înregistrate de Republica Moldova, care era cît pe ce să provoace astfel un scandal internaţional.