Decizia CCR privind statutul aleşilor locali întrerupe mandatul la cel puţin doi primari din judeţul Cluj

Judecătorii Curţii Consituţionale a României au decis ieri că aleşii locali nu mai au legitimitatea de a-şi continua activitatea după o condamnare definitivă cu suspendare, care determină pierderea integrităţii – element fundamental al mandatului electiv.

“Condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decît un mijloc de individualizare a executării pedepsei”, arată judecătorii CCR.

Curtea a reţinut că excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile Constituţiei privind egalitatea în faţa legii.

“În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art. 289 (luarea de mită) şi art. 290 (darea de mită) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie”, arată CCR.

Pe fondul deciziei CCR, cel puţin doi primari din judeţul Cluj îşi vor pierde mandatul. Liberalul Ioan Morar, cîştigătorul alegerilor pentru funcţia de primar la Rîşca, are o condamnare definitivă din luna aprilie a.c. pentru abuz în serviciu, iar ţărănistul Teodor Bucur, ales primar la Cojocna, are din 2014 o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune.

Primarul comunei Rîşca, Ioan Morar, a fost condamnat penal în luna aprilie de Curtea de Apel Cluj după ce a fost găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În urma procesului de fond, Judecătoria Huedin a dispus condamnarea lui Morar la şase luni de închisoare pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. Morar a făcut apel, iar Curtea de Apel Cluj i-a admis contestaţia schimbîndu-i încadrarea juridică din două infracţiuni de abuz în serviciu într-o singură infracţiune în formă continuată, însă i-a menţinut pedeapsa de şase luni de închisoare cu suspendare.

Ioan Morar s-a înscris în acest an în cursa electorală pentru un nou mandat de primar la Rîşca, fiind susţinut de PNL. Deşi avea o condamnare definitivă pentru abuz în serviciu, Morar a putut candida din nou pentru că pedeapsa accesorie de interzicere a dreptului de a alege şi de a a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice a fost suspendată. La scrutinul din 5 iunie, Morar a ieşit cîştigător însă pe fondul deciziei de ieri a CCR, ar putea să-şi piardă mandatul înainte de termen.

În aceeaşi situaţie se află şi noul primar al comunei Cojocna, Teodor Bucur (PNŢCD). Bucur a fost trimis în judecată în 2011 de procurorii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj pentru înşelăciune şi instigare la fals în declaraţii. În aceeaşi cauză au mai fost trimise în judecată alte 19  persoane pentru aceeaşi infracţiune. Cele 20 de persoane au fost acuzate că au obţinut prin înşelăciune şi fals ajutoare de refugiaţi de la Casa de Pensii.

Potrivit rechizitoriului, Teodor Bucur “a conceput şi a pus în executare un plan de fraudare a sistemului de acordare a indemnizaţiilor în cazul unor persoane care nu puteau să facă dovada calităţii de refugiat”. Anchetatoriii arătau că Bucur s-a folosit de 12 persoane înaintate în vîrstă şi cu probleme medicale din comuna Cojocna, pe care, sub pretextul că le ajută cu consultaţii medicale, le-a dus să dea declaraţii autentice cu privire la calitatea de refugiaţi a unor persoane pe care nu le cunoşteau. “În acest mod, învinuitul Bucur Teodor a ajutat mai multe persoane să depună dosare pentru obţinerea indemnizaţiei de refugiat, ocupîndu-se personal de întreaga procedură”, se preciza în rechizitoriu.

În urma procesului de fond, Bucur a primit patru ani de închisoare cu executare însă în apel, în 31 ianuarie 2014, instanţa i-a redus pedeapsa la trei ani cu suspendare. Bucur a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă i s-a respins acţiunea. Cum nu i s-a aplicat pedeapsa accesorie de a alege şi a fi ales, Bucur a candidat la Primăria Cojocna din partea PNŢCD. În urma votului din iunie, ţărănistul a ieşit cîştigător. Potrivit legii şi a deciziei CCR, Prefectura va putea demara procedura de constatare a încetării mandatului lui Bucur înainte de termen din cauză că are o condamnare penală definitivă la o pedeapsă privativă de libertate.

C.P.