Decesul lui Hugo Chavez lasă un gol în conducerea de stînga a Americii Latine

Reuters

Decesul preşedintelui venezuelean Hugo Chavez lasă un gol în conducerea de stînga a Americii Latine şi ridică întrebarea dacă generozitatea cu care acesta a acordat ţărilor din regiune sprijin financiar din banii obţinuţi din bogăţia de petrol a Venezuelei va fi continuată.

Aliaţi, precum preşedintele bolivian Evo Morales, au jurat să ducă mai departe visul lui Chavez referitor la o unitate “bolivariană” în emisferă, iar în Cuba, ţară dependentă de ajutorul şi petrolul venezuelean, oamenii au fost profund afectaţi cînd au aflat că liderul de la Caracas a pierdut lupta cu cancerul.

Influenţa lui s-a făcut simţită în întreaga regiune, de la micile insule caraibiene la îndatorata Nicaragua din America Centrală, dar şi în economiile mai mari, emergente, precum Ecuadorul, Bolivia şi chiar “greii” subcontinentului, Brazilia şi Argentina.

Fără prezenţa lui ideologică, este probabil ca influenţa Venezuelei să scadă în zonă, iar “greutatea” financiară a Braziliei ar putea umple golul creat în realinierea diplomatică a regiunii.

Chavez a oferit un ajutor financiar crucial pentru multe ţări caraibiene şi latino-americane şi a dat glas aspiraţiilor regionale de a depăşi peste un secol de influenţă americană. “Şi-a folosit banii din petrol pentru a construi relaţii bune cu toată lumea”, a afirmat Javier Corrales, un expert în problemele Venezuelei de la Colegiul Amherst. Bogăţia din petrol a Venezuelei a făcut din această ţară şi un mare importator de bunuri din regiune. “Factura lui la import era atît de mare, încît a devenit un partener comercial major. De aceea erau relaţiile lui atît de bune”, a adăugat Corrales.

Între 2008 şi primul trimestru al anului trecut, Venezuela a acordat asistenţă financiară în valoare de 2,4 miliarde de dolari pentru Nicaragua, potrivit băncii centrale a acestei ţări, o sumă uriaşă, ţinînd cont de faptul că economia ei valora doar 7,3 miliarde de dolari în 2011.

Venezuela livrează petrol în termeni foarte avantajoşi către 17 ţări, în cadrul iniţiativei sale PetroCaribe, şi s-a alăturat mai multor proiecte de producere şi rafinare a petrolului în ţări precum Ecuador şi Bolivia.

De asemenea, Chavez a ajutat Argentina să iasă din criza sa economică prin cumpărarea de obligaţiuni în valoare de miliarde de dolari. “Atunci cînd criza din 2001 a pus în pericol 150 de ani de construcţie politică, el a fost printre puţinii care ne-au ajutat”, a afirmat pe Twitter un fost şef al cabinetului argentinian, Anibal Fernandez.

În ceea ce priveşte Cuba, această ţară importă două treimi din nevoile sale de petrol de la Venezuela, în schimbul serviciilor a 44.000 de lucrători cubanezi, majoritatea în domeniul medical. Acest sprijin, combinat cu investiţii generoase din partea Venezuelei, a ajutat Cuba să iasă din “perioada specială” care a urmat prăbuşirii Uniunii Sovietice din 1991, cel mai mare aliat de atunci al insulei, şi i-a menţinut economia îndatorată la suprafaţă.

Chavez a fost un apropiat personal şi politic al fostul lider cubanez Fidel Castro, cu care a plănuit promovarea guvernelor de stînga şi solidaritatea latino-americană împotriva inamicului lor ideologic comun, SUA.

Chavez a susţinut crearea blocurilor ALBA (Alianţa Bolivariană pentru America) şi CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene), amîndouă avînd ca scop integrarea regională şi reducerea influenţei Statelor Unite în zonă. “Chavez a fost un lider regional cu ALBA şi CELAC, însă ALBA se află într-un proces de deteriorare treptată. În parte, sănătatea lui Chavez s-a deteriorat odată cu cea a ALBA”, a afirmat Frank Mora, fost asistent adjunct al ministrului apărării pentru afaceri ale emisferei vestice în prima administraţie Obama.

“Este greu pentru mine să cred că cineva ca (preşedintele ecuadorian) Rafael Correa sau (liderul cubanez) Raul Castro ar putea prelua iniţiativa în lipsa lui Chavez şi să susţină acelaşi nivel de sprijin şi dinamism de care au beneficiat aceste relaţii şi organizaţii bolivariene antiamericane”, a adăugat Mora.

Odată cu decesul lui Chavez, se naşte întrebarea ce se va întîmpla acum cu rolul de conducere pe care şi l-a asumat liderul venezuelean. Vicepreşedintele Maduro, succesorul său desemnat, este favorit în sondajele actuale pentru viitoarele alegeri prezidenţiale şi este de aşteptat să continue programele de sprijin financiar extern ale lui Chavez.

Însă dacă oponentul său probabil, mai conservatorul Henrique Capriles, cîştigă preşedinţia, generozitatea s-ar putea încheia. Capriles şi-a făcut clară această intenţie la alegerile naţionale din octombrie. “Pentru a dobîndi un prieten, nu trebuie să-l cumperi. Din 2013, niciun baril gratis de petrol nu va mai pleca spre alte ţări”, a declarat el la acel moment, în campania sa electorală.