De la actualizarea şi modernizarea bazei de date privind monumentele istorice la strategia culturală a judeţului Cluj

interlocutor istoric dr. Leonard Horvath

 O lucrare precum Aşezăminte istorice de patrimoniu din Cluj, lucrare editată graţie Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, dar şi proiectul Elaborarea unei strategii culturale a judeţului Cluj au stat la baza rîndurilor de faţă, avînd parte de un interlocutor volubil, un manager cultural pentru care vorbesc faptele. Multe dintre ele de reţinut prin importanţa lor, în ideea unui Cluj Capitală Culturală Europeană 2020, un proiect ambiţios, de realizat prin forţele umane existente, prin infrastructura culturală a Clujului.

Discuţia pe care am avut-o cu dr. Leonard Horvath – director executiv Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj – a avut din start, cîteva puncte ţintă, pe rol fiind proiecte precum clasarea a 300 de monumente din Cimitirul Central, cartografierea arheologică a municipiului Cluj-Napoca, clasarea statuii lui Dontah, realizarea unui catalog al bisericilor din lemn din judeţul Cluj, , elaborarea unui plan de restaurare a monementelor istorice din judeţ, tipărirea unui număr de trei cărţi şi promovarea prin ele a patrimoniului din municipiul Cluj-Napoca, elaborarea strategiei culturale a judeţului Cluj, proiectele istoricului Leonard Horvath. Am reţinut următoarele date, toate esenţiale : “Dacă e să amintesc proiectele în derulare, primul de amintit este clasarea a 300 de monumente din Cimitirul Central al municipiului Cluj-Napoca, monumente de arhitectură funerară – cripte, cavouri, sculpturi – care au aparţinut şi aparţin personalităţilor maghiare din secolele XVIII – XX şi celor româneşti deopotrivă. Ca să vă ofer cîteva exemple, sînt de amintit foşti preşedinţi ai Academiei Literare Maghiare, revoluţionari paşoptişti, Memorandişti, personalităţi de talia unor David Prodan sau Iuliu Haţieganu. Cele 300 de monumente le-am ales avînd şi ajutorul mai multor ONG-uri, am ajuns într-o fază de finalizare a proiectului. Un asemenea proiect era necesar, se impunea deja. Cimitirul este în ansamblul său, o imagine în oglindă a arhitecturii urbane a oraşului. În Cimitirul Central din municipiul Cluj-Napoca avem monumente gotice, baroce, stiluri şi şcoli de arhitectură diferite, reprezentări şi atitudini diferite în faţa morţii.Nu trebuie uitat faptul că în trecut, autorităţile austriece au vrut să transforme Cimitirul într-un parc de reflexie, referindu-mă la un curent la modă la început de secol al XX-lea. Ne gîndim prin această catalogare la un Cimitir Central veritabil Pere Lachaise al Ardealului. Catalogarea s-a impus şi din nevoia de a proteja aceste monumente. Sîntem în stadiul final. Am executat releveul topografic, fotografiile, mai avem de completat fişele de monumente, tot ce am lucrat vom trimite Comisiei Naţionale de la Bucureşti. Vom tipări şi o hartă a acestor monumente pentru a fi mai uşor găsite, detectate, venind astfel în ajutorul celor interesaţi. A fost o muncă titanică, inedită, începută în martie 2011. Vă supun atenţiei o comparaţie. Judeţul Bihor are 600 de monumente istorice. Judeţul Cluj are 1382 de monumente istorice la care mai venim noi cu cele 300 în plus ! * Un alt proiect înderulare dar cu finalizarea în 15 noiembrie a. c., este cartografierea arheologică a municipiului Cluj-Napoca, o cartografiere topografică. Este o altă bază de date bine realizată, lucrată în colaborare cu specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Orice persoană care va dori să construiască în raza municipiului Cluj-Napoca, va şti dacă poate sa nu, va şti dacă pe locul respectiv a fost sau nu un sit istoric. Un alt proiect în derulare ţine de editarea unui număr de trei volume, prin care dorim promovarea patrimoniului şi monumentelor din judeţul Cluj şi municipiul Cluj-Napoca. Primul volum este Aşezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca, urmează volumul dedicat instituţiilor de cult şi de cultură, pentru ca al treilea volum să prezinte statui şi monumente, cu prezentări detailate, sculptor, cadru istoric, restaurări în timp, stil, importanţă,… * Cum se anunţă primul semestru din 2012 ? La fel de plin de proiecte, la fel de ambiţios. Recent am primit o cerere pentru clasarea Statuii lui Donath, prima statuie publică din Cluj, cu o vechime de 300 de ani (1735 – 1740), căutăm soluţii pentru o locaţie onorabilă de reamplasare, plus includerea ei în lista monumentelor istorice. Purtăm discuţii pentru amplasarea la intrările rutiere în municipiul Cluj-Napoca, de panouri cu primele 10, 15 monumente istorice importante, deşi este foarte greu de făcut un asemenea clasament, toate au importanţa lor. Avem apoi un proiect cu bătaie lungă, realizarea unei strategii culturale a judeţului Cluj, o muncă titanică, căutăm şi noi resurse de finanţare, altele decît cele de la stat. Avem în vizor statutul de Cluj Capitală Culturală Europeană 2020, proiect ambiţios. Totul ţine de oameni, de cei care conduc instituţiile de cultură şi artă din Cluj, de dorinţa lor de implicare nu numai teoretică, ci şi practică.Ei să spună pe hîrtie proiecte care să devină materializabile, noi vom căuta fonduri, vom căuta să atragem şi fonduri europene. În fine, cu Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, am discutat posibilitatea de a elabora un catalog al bisericilor din lemn din judeţul Cluj, discuţiile fiind în fază avansată. În fine, ne gîndim la elaborarea unui plan de restaurare a monumentelor istorice încercînd să atragem firme în acest proiect, firme care să preia şi să aibă grijă de un monument * Pentru istoricul Leonard Horvath timpul este limitat. Mă concentrez acuma pe ceea ce am început cu ani în urmă, cercetarea în domeniul istoriei mentalităţilor colective. E şi un tărîm nou de cercetare, merită atenţie, este interesant. Că este aşa o dovedeşte şi faptul că în 7 noiembrie, sînt invitatul Universităţii din Bucureşti şi al Colegiului Noua Europă, urmînd să susţin o conferinţă cu această temă”

Demostene ŞOFRON