De ce vor românii plecarea lui Băsescu

L’Express

De două săptămîni, românii continuă să manifesteze împotriva planului de austeritate şi cer demisia guvernului. Pe fundalul unei crize economice şi sociale, mişcarea lor aminteşte de cea a “indignaţilor” din alte ţări.

Manifestaţiile, începute la 12 ianuarie, continuă la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Şi chiar dacă numărul protestatarilor a mai scăzut, circa o sută de persoane continuă să ocupe Piaţa Universităţii în fiecare seară, cerînd demisia preşedintelui Traian Băsescu. “Jos Băsescu”, scandează aceştia.

Ei se mobilizează şi contra guvernului, despre care spun că este “arogant” şi “corupt” şi pe care îl acuză că este la originea degradării nivelului de viaţă din cauza măsurilor de austeritate mult prea dure, potrivit lor.

Mişcarea contestatară a debutat acum două săptămîni, după ce Raed Arafat, fondatorul serviciului medical de urgenţă, a demisionat ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de preşedintele Băsescu în legătură cu controversatul proiect de reformare a sistemului sanitar.

“Preşedintele s-a opus unei persoane care beneficiază de o importantă cotă de încredere din partea populaţiei şi acest lucru a fost factorul declanşator, catalizatorul nemulţumirii generale a populaţiei”, explică sociologul Mircea Chivu. “Societatea românească pare să se trezească după ani de letargie”, scrie cotidianul Timpul.

Multă vreme oprimat de regimurile totalitare, poporul român vrea acum să se facă auzit de actualii conducători ai ţării, dar şi de formaţiunile politice de opoziţie. “Românii şi-au pierdut încrederea. Ei le cer politicienilor un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului”, se spune în comunicatul casei regale.

Acest sentiment s-a accentuat şi mai mult odată cu reacţia ministrului de externe, recent demis, Theodor Baconschi, care i-a comparat pe protestatari cu o “mahala violentă şi ineptă”, înainte de a-şi nuanţa afirmaţiile, recunoscînd “autismul clasei politice” româneşti. Primele sale declaraţii răsunătoare l-au determinat totuşi pe premierul Emil Boc să-l demită.

Partidele de opoziţie, Partidul Social-Democrat şi Partidul Naţional Liberal, unite în alianţa USL, cer demisia guvernului şi alegeri anticipate. De cealaltă parte, premierul Emil Boc, liderul Partidului Democrat-Liberal, refuză să vorbească de demisie. Se îndoieşte că alegerile anticipate ar fi utile şi aminteşte că în toamnă vor avea loc alegeri parlamentare.

Într-o intervenţie televizată, şeful statului a declarat că înţelege situaţia dificilă a românilor, dar nu şi-a anunţat demisia. Potrivit acestuia, măsurile dureroase au permis stabilizarea economiei, o creştere a PIB-ului fiind înregistrată în 2011.

Acuzat de unele mass-media şi de opoziţie de tendinţe “dictatoriale”, preşedintele a promis crearea de noi locuri de muncă, o nouă reformă a sănătăţii. În faţa unei nemulţumiri persistente, el a pledat pentru o modificare a Constituţiei şi a legii electorale, pentru ca numărul aleşilor să fie redus. Preşedintele, care încearcă să recîştige încrederea poporului, a admis că a făcut unele “gafe”, referindu-se mai ales la criticile lansate împotriva lui Raed Arafat, atunci cînd a intervenit telefonic în cadrul unei emisiuni televizate.