De ce nu a meritat Clujul titlul de Capitală Culturală Europeană

Comisia Europeană a făcut public raportul final privind desemnarea oraşului din România care să deţină în 2021 titlul de Capitală Culturală Europeană.

Printre concluziile care se desprind din raport se numără faptul că Timişoara a fost îndrăzneaţă, în schimb aplicaţia Clujului a fost comodă, iar proiectul principal privind Centrul Contemporan de Artă nu este cel mai convingător şi potrivit pentru a transforma oraşul într-un lider la nivel european la capitolul arte vizuale. Se pare că nici proiectul privind Someşul nu a fost suficient pentru a susţine dezvoltarea oraşului. O altă concluzie care se desprinde din raport se referă la faptul că ar lipsi o strategie culturală dincolo de şi după finalizarea programului Capitală Culturală Europeană 2021. Comisia a mai remarcat că aplicaţia municipiului Cluj-Napoca nu a avut o viziune artistică consistentă în ceea ce priveşte proiectele sociale şi de business. Un alt aspect care s-a dovedit a fi confuz pentru juriu a vizat Capacitatea de implementare a proiectului. Membrii juriului şi-au arătat îngrijorarea faţă de calendarul foarte strâns alunora dintre proiectele propuse. Totodată, nu s-a înţeles care ar fi intenţiile de creştere a audienţei în cazul programelor instituţiilor culturale existente sau a festivalurilor (dincolo de programele de training).

În schimb, juriul de selecţie a apreciat faptul că proiectul de candidatură a municipiului Cluj—Napoca a fost consistent şi s-a îmbunătăţit faţă de faza de preselecţie. ‘’Echipa a fost entuziastă şi convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu câteva caracteristici inovatoare. Proiectul a fost în concordanţă cu actuala strategie culturală a oraşului şi a pus bazele unei schimbări după anul 2021. Absenţa însă a unei strategii după anul Capitalei a fost o slăbiciune. Anul în care un oraş este desemnat Capitală Culturală nu cuprinde de obicei întregul scop al unei strategii culturale”, se arată document.

În 16 septembrie 2016, juriul format din experţii Comisiei Europene şi ai Ministerului Culturii din România(Steve Green-preşedinte, Raluca Velisar-vicepreşedinte, Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Alain Hutchinson, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Agnieszka Wlazel şi Suzana Zilic Fiser, au decis ca Timişoara să deţină titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

În ciuda ratării titlului de Capitală Culturală Europeană, autorităţile locale clujene au anunţat că proiectele din Programul Capitalei Culturale Europene vor fi implementate în continuare. „Proiectele din Dosarul de candidatură la titlu reprezintă esenţa acestei strategii culturale a oraşului. Proiectele sunt necesare oraşului şi trebuie implementate. Câştigarea titlului ar fi asigurat o mai mare vizibilitate, dar nu înlocuia munca noastră de implementare. Obligaţia financiară majoră ne revenea oricum tot nouă. Am adresat direct, împreună cu Preşedintele Consiliului Judeţean, dl Alin Tişe, o invitaţie Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitala Europeana a Culturii – domnilor Florin Moroşanu şi Ştefan Teişanu, cărora le mulţumesc în mod special pentru modul exemplar de implicare în conceperea şi susţinerea proiectului – de a continua implementarea Proiectului cultural, aprobat şi susţinut de toate forţele politice şi de către toate autorităţile locale şi judeţene. Ar fi mare păcat şi o uriaşă greşeală ca o muncă atât de consistentă şi o expertiză valoroasă să nu fie fructificată în interes public.(…) Depinde doar de noi să menţinem Comunitatea clujeană alături de acest proiect, aşa cum a fost până acum. Felicităm încă o dată Timişoara şi haideţi ca, în 2021, să-i invităm pe toţi europenii să vadă şi Cealaltă Capitală, Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei. Nu trebuie neapărat Titlu pentru a fi capitală culturală europenă. Putem demonstra asta”, preciza primarul Emil Boc în contextul ratării de către municipiul Cluj-Napoca a titlului de Capitală Culturală Europeană.

Cosmin PURIŞ