De câte cadre medicale mai are nevoie România

Potrivit datelor oficiale, în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%, iar îmbătrânirea populaţiei şi starea de sănătate în continuă deteriorare necesită o creștere accentuată a numărului cadrelor medicale.

Studiul realizat de Frames arată că pe fondul migraţiei personalului medical din toate categoriile (medici, asistenţi, infirmieri) către străinătate, situaţia asistenţei medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. Analiştii Frames spun că este posibil ca numărul asistenţilor medicali plecaţi la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000 de persoane, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenţi medicali de pe piaţa europeană, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenţi medicali de până acum.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenţi medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulţi decât în 2015. Acestora li se adaugă alţi peste 16.784 asistenţi medicali cu studii superioare. Potrivit datelor Eurostat, în pofida creşterii numărului de angajaţi în ultimul deceniu, numărul de medici şi asistenţi medicali rămâne cu mult sub mediile Uniunii Europene (UE). În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) şi 7,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).

Deși numărul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7.716 în 2010 la 12.274 în 2020, iar perspectivele lui 2022 indică depăşirea pragului de 13.000 de unităţi, unităţile de stat ş-au redus numeric. Şi numărul spitalelor private a crescut, în ultimii 10 ani, de la 75 la 159, iar personalul sanitar mediu care lucrează în sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajaţi. În total, în clinicile private lucrau, în 2020, 78.000 de angajaţi, cu peste 75% mai mulţi decât în 2010.

Pe de altă parte, potrivit datelor furnizate de lnstitutul Naţional de Statistică, populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, iar perspectivele pentru următorii ani indică o accentuare ale acestui fenomen. Astfel, numărul bătrânilor de peste 65 de ani a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%). La începutul anului în curs, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieşi la pensie.

Privind starea de sănătate, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa, pe primele poziții ale cauzelor mortalității situându-se bolile cardiovasculare și cancerul, în special cel pulmonar. Accesul românilor la asistenţa medicală, mai ales în mediul rural, a devenit tot mai dificil, riscând să accentueze şi mai mult problemele de sănătate ale populaţiei. Spre exemplu, un asistent medical comunitar îngrijeşte, în medie, 16 gravide şi lăuze, şi se ocupă de 200 de nou-născuţi, copii şi adolescenţi.

Studiul concluzionează că țara noastră are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă situației sanitare din următorii ani, generată de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni.