Daniel Păcurariu – inspector șef al ITM Cluj: Pe primul loc al activității trebuie să se pună păstrarea integrității fizice și psihice a salariaților

Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj este o instituție publică, aflată în subordinea Inspecției Muncii care controlează aplicarea unitară a legilor și a altor acte normative aferente domeniului muncii. În privința atributelor principale ale acestei instituții și a modului în care agenții economici din județul Cluj respectă reglementările acestui important sector de activitate am purtat un dialog cu domnul Daniel Păcurariu, inspectorul șef al acestei instituții.

REP: Domnule Daniel Păcurariu, cred că ar trebui să pornim discuția de la felul în care este structurată activitatea instituției pe care o conduceți.

DANIEL PĂCURARIU: Activitatea Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj se desfășoară pe două paliere: primul ține de relațiile de muncă și de respectarea contractului de muncă. În acest caz paleta de verificări pleacă de la așa-zisa muncă la negru și se finalizează cu neplata salariului. Aici se include verificarea repausului săptămânal și orele de muncă suplimentară. Al doilea palier al activității noastre vizează zona de securitate și sănătate în muncă. Dacă prima formă de verificări ține mai mult de plata impozitelor, a taxelor, a contribuțiilor în general datorate statului pe salarii și de respectarea contractului de muncă, celalalt aspect al verificărilor ține mai mult de sănătatea în muncă, de fapt așa-zisa „protecția muncii”.

Dacă în anii anteriori noi ne-am axat activitatea pe zonele pe care le-am considerat de risc deosebit, din punct de vedere al relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, vorbind aici în principal de activitatea în construcții, transport, fabricarea și prelucrarea lemnului, confecții metalice, anul acesta am pus accent pe alte zone, unde actvitatea noastră contează foarte mult. Și anume în zona căminelor de bătrâni. Prin acțiunile întreprinse ITM Cluj nu a făcut decât să ajute la intrarea în normalitate a vieții acestor oameni. În cadrul inspectării căminelor am verificat și partea de relații de muncă și condițiile de asigurare a sănătății personalului angajat.

Rep: Vă propun atunci să abordăm pe rând aceste segmente de activitate. Să începem cu relațiile de muncă.

D. P: În orizontul relațiilor de muncă numărul controalelor în județul Cluj, aferente primelor zece luni ale anului 2022 a fost de 2.406, iar în 2023 de 2.385. În ceea ce privește cazuistica, față de anii trecuți, anul acesta ne-am concentrat și pe sancționarea unei contravenții mai nou apărute, respectiv întârzierea plății salariului mai mult de o lună, față de data stabilită în contractul de muncă. De altfel am avut foarte multe sesizări referitoare la neplata drepturilor salariale. Evident, acest lucru se constată mai mult la firmele private. Valoarea amenzilor pe segmentul muncii nedeclarate a fost anul trecut de 7.430.000 de lei, la 190 de amenzi. În anul 2023 au fost 135 de amenzi, iar valoarea acestora a fost de 4.850.000 de lei. În schimb am crescut pe alte legi. De pildă am crescut pe contravenții date în baza nerespectării Codului Muncii, altele decât munca nedeclarată. Dacă anul trecut au fost 189 astfel de amenzi, în valoare de 491.000 de lei, anul acesta am avut 211 amenzi în valoare de 835.000 de lei.

Anul acesta ne-am situat, ca număr al controalelor și volum al amenzilor, relativ la volumul de anul trecut. Nu aș putea totuși să precizez ce ne așteaptă în continuare pentru că vor apărea o serie de modificări fiscale ce vor intra în vigoare. Aș vrea să fac precizarea că sunt domenii de activitate unde munca nedeclarată este substanțială. De pildă, în domeniul construcțiilor. În alte domenii de activitate constatăm probleme în ceea ce privește munca suplimentară sau plata salariilor sau nerespectarea repausului săptămânal sau plata necorespunzătoare a muncii prestate în weekend. Dar schimbări majore față de anul precedent nu sunt. În ceea ce pivește neplata drepturilor salariale mai mult de o lună, în 2023 am aplicat amenzi în valoare de 415.000 de lei. De menționat că anul trecut nu am înregistrat așa ceva.

Rep: Care este situția în privința muncii cu imigranți, având în vedere că tot mai mulți sosesc în România?

D.P.: În privința muncii cu lucrători veniți din străinătate, avem patru tipuri de contravenții. Primul tip vizează munca fără forme legale în zona imigranților pe teritoriul României, unde încălcarea legii, lipsa contractului de muncă încheiat în formă scrisă, înseamnă penalizarea angajatorului cu valori ale amenzilor cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Atenție, pentru fiecare persoană depistată. Apoi, încălcarea legii mai înseamnă și necomunicarea de către angajator Inspectoratului Teritorial de Muncă a detașării cetățenilor străini sau a modificării datelor referitoare la detașare. Conform legii acest lucru trebuie comunicat în maximum cinci zile de la începerea activității străinilor. O altă problemă cu care ne-am confruntat a fost dată de nerespectarea de către angajator a avizului de angajare sau detașare a salariatului străin, precum și legalitatea documentelor prin care un străin stă pe teritoriul României. Sunt chestiuni peste care unii angajatori trec, din păcate, cu ușurință.

Aș adăuga la chestiunea folosirii forței de muncă cu imigranți faptul că aceștia sunt tot mai organizați și acumulează tot mai multe cunoștințe în ceea ce privește autoritatea căreia ei se pot adresa, respectiv ITM. Ca aspecte sesizate la astfel de persoane, am constatat neplata salariilor în mod integral. Angajatorul a promis angajatului străin un salariu, dar nu s-a ținut de cuvânt fie în privința sumei, fie nu i l-a dat la timp. Apoi am constatat încetarea raporturilor de muncă înainte de termenul prevăzut în contract sau abuzuri din partea angajatorului constând în reținerea pașaportului imigrantului sau a altor documente personale. Sesizările ne-au venit din partea unor cetățeni din Sri Lanka, Pakistan, Filipine și Liban. Cei veniți din străinătate lucrează într-o paletă largă de activități, dar se axează pe construcții și servicii. Fenomenul migrației străinilor în România este în creștere și cu cât vor veni mai mulți să lucreze, cu atât cazuistica va fi mai mare. Fiind tot mai organizați, cresc și cunoștinșele lor în ceea ce privește legislația drepturilor de muncă și de ședere.

Rep: O problemă extrem de importantă o reprezintă respectarea legilor pe partea de securitate și sănătate în muncă, având în vedere că această chestiune face referință la păstrarea integrității fizice și psihice a salariaților. Cât de preocupați sunt agenții economici de această chestiune?

În privința zonei de securitate și sănătate în muncă numărul societăților comerciale verificate este de 1.402 în 2022 și 1.312 anul acesta, în intervalul primelor 10 luni. Numărul amenzilor aplicate anul trecut a fost de 339, iar anul acesta 279, cu o valoare de 1.368.500 de lei în anul precedent și 1.171.500 de lei anul acesta. Dar aici aspectul important nu este amendarea în sine, ca măsură, cât sistarea activității la respectivul loc de muncă sau oprirea din funcțiune a echipamentelor. Deci, pe lângă amendă, dacă inspectorii ITM constată un pericol iminent, de vătămare a salariaților sau afectarea sănătății acestora, activitatea se oprește instant sau, după caz, se stopează funcționarea echipamentului. Evident, până la remedierea situației. Iar remedierea situației o constată inspectorul de muncă. Anul acesta am sistat mai multe activități, în mai multe locuri de muncă decât anul trecut. Anul trecut au fost 40, anul acesta au fost 52. Sistarea activității unei societăți este o măsură mult mai dură decât amendarea acesteia. Rolul nostru, ca inspecție, nu constă preponderent în amendarea societăților, cât în menținerea unor standarde de securitate și sănătate ale salariaților. Noi dorim să evităm accidentele de muncă și să nu apară boli profesionale.

Aș vrea să mai menționez că ITM are competență legată de securitate și asigurarea standardelor de sănătate și pe zona căminelor de bătrâni. Mai ales în privința igienei, a condițiilor sanitare. Iar atunci când noi dispunem niște măsuri legate de standarde, acestea nu sunt doar în favoarea angajaților. Este evident că de aceste măsuri benficiază și persoanle internate în cămine.

ITM Cluj a constatat o scădere a numărului de accidente urmate de incapacitate temporară de muncă. Dacă anul trecut am înregistrat 258 de accidente, anul acesta au fost 171. În schimb numărul deceselor a crescut. În 2022 au fost 23 de decese, anul acesta 31. Decesele au mai multe cauze. Există un complex de factori care concură la producerea accidentelor de muncă și la decesul angajatului. Aș vrea să menționez însă că în majoritatea cazurilor de deces apare, sub o componentă anume, și culpa angajatului, nu doar a angajatorului. Este adevărat, sunt unele cazuri datorate neinstruirii angajatului pentru locul de muncă respectiv, dar și neglijența angajatului este un lucru pe care l-am constatat de multe ori. De aceea precizez că factorii cauzali creează o situație complexă.

În inspecțiile efectuate am constatat de multe ori lipsa echipamentelor de muncă sigure. De asemenea am constatat lipsa măsurilor de protecție colectivă la locul de muncă, cum ar fi lipsa balustradelor. Lipsa dotării salariaților cu echipamente individuale de protecție este una de mare risc. Dotarea este responsabilitatea angajatorului. Vorbim aici de căști sau mănuși sau salopetă specială. Pot fi respectate procedurile de lucru de către angajator, dar dacă angajatul nu este echipat corespunzător pentru respectiva procedură, acest lucru creează o culpă în sarcina angajatorului. Dacă aceste lucruri procedurale, aferente securității muncii ar fi respectate, accidentele nu s-ar întâmpla sau ar avea urmări mult diminuate. De pildă, dacă în timpul unui flux de lucru în construcții muncitorul ar fi purtat cască, pe care angajatorul este obligat să i-o dea salariatului, accidentul de lucru chiar dacă se producea, viața salariatului putea fi protejată sau consecințele nu erau atât de severe. Consecințele apar din cauza faptului că salariatul nu a fost echipat corespunzător și nu pentru nerespectarea procedurii de lucru. Noi avem în vedere cauza fără de care acest accident nu s-ar fi întâmplat chiar și în cazul unei manevre greșite. Casca, de exemplu, ar fi oprit în bună măsură accidentarea severă sau chiar moartea unui om.

Rep: Atunci când la locul de muncă are loc un accident, întodeauna intervine Procuratura?

D.P.: Procuratura este chemată la fața locului în toate accidentele soldate cu deces. La fel în cazul invalidităților. Însă noi, ITM-ul, facem cercetarea accidentului de muncă. În cazul incapacității temporare de muncă cercetarea o face angajatorul, iar noi doar avizăm dosarul de cercetare. Și evident, avem în vedere faptul posibil al unei conduite infracționale. Într-o astfel de situație ITM sesizează Justiția, respectiv Parchetul. În cazul deceselor, dacă inspectorii ITM constată că fapta sau faptele care au condus la deces întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, se sesizează Justiția. În paralel noi, ca instituție de control ne spunem opinia asupra cazului respectiv. Dar toate dosarele în care ITM face cercetări pe asemenea spețe, acestea sunt trimise spre cercetare Parchetului. Noi nu suntem specialiști în Drept penal. În baza stării de fapt constatate de noi și în măsura în care Parchetul consideră că a avut loc o infracțiune, se intervine sub aspectul cercetărilor care pot face subiectul unei anchete. Și pentru că prevenția este cel mai important lucru, agenții economici trebuie să înțeleagă un lucru fundamental: pe primul loc al activității desfășurate trebuie să se pună păstrarea integrității fizice și psihice a salariaților. Și asta pentru că viața omului este de neprețuit…

Beniamin PASCU