Daniel David: Lumini și umbre în educație. Trebuie să aprindem lumina

Mai mulți profesori clujeni și din județele învecinate, reprezentanți ai părinților și elevilor au analizat punctele tari și slabe ale proiectului planurilor-cadru pentru liceu, în a doua dezbatere publică organizată vineri, 14 februarie 2025, de către Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj și UBB la Facultatea de Științe Administrative și Gestiunea Afacerilor (UBB). Au răspuns întrebărilor secretarul de stat Bogdan Cristescu și Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului Curriculum. De asemenea, în deschidere a luat cuvântul inspectorul școlar general al ISJ Cluj, Marinela Marc. Prezent online, Daniel David a încurajat profesorii clujeni să aprindă lumina în educație ca să aducă binele în învățământ dar și în societate. 

 „Suntem într-o situație dezastruoasă”

Ministrul Educației, Daniel David, a explicat în scurta sa intervenție motivele care au stat la baza demarării proiectului planurilor cadrul de liceu. În primul rând, ministrul a spus că există o presiune legată de curriculum deoarece schimbările privind planurile cadru ar fi trebuit făcute în 2021 pentru a lega ciclurile, învățământul primar, gimnazial și liceal între ele. Deoarece acest lucru nu s-a efectuat s-a ajuns în situația în care profesorii din preuniversitar au manuale  și programe complet depășite de vremuri, presiunea curriculară fiind uriașă. Al doilea motiv invocat de ministru a fost presiunea legală: „Noua lege regândește bacalaureatul și bacalaureatul ne obligă să regândim inclusiv materiile și cum se distribuie pe diverse profiluri, pe diverse specializări”. Daniel David a expus un al treilea motiv, și anume componenta moral-psihologică precizând că există o încărcătură foarte mare de discipline obligatorii și număr de ore la urmă copiii fiind transformați în hamali trebuind să care manuale peste manuale. De asemenea, în al patrulea rând, în opinia aceluiași ministru un motiv întemeiat pentru a lucra la noile planuri-cadru este „zona uriașă de analfabetism funcțional” care crește de la nivelul primar la nivelul gimnazial, crescând foarte mult la cel liceal. „Comparativ cu zona de competențe ale adulților, cei care ies din gimnaziu și din liceu iarăși nu arată absolut bine prin comparație cu mediile internaționale. Orice comparație am făcut  lucrurile arată rău, foarte rău, astfel încât nu mai este timp”, a subliniat Ministrul Educației care a promis că va lucra împreună cu profesorii la programe cu un conținut mai aerisit, la manuale mai atractive și la utilizarea unor metode mai moderne de predare și învățare.

 Lumini și umbre 

Ministru Daniel David a spus că în sistemul de educație sunt lucruri bune și proaste, „avem lumini și umbre”: „Trebuie efectiv să aprindem lumina, să aducem cunoașterea în primul rând în sistemul nostru și după aceea s-o transferăm în societate prin cunoaștere, prin cultură, să protejăm oamenii de pseudoștiință, de pseudo-cunoaștere, de pseudo-religie, de obscurantismul pe care îl vedem în jurul nostru”.  Adresându-se profesorilor, acesta a mai afirmat că nu se mai poate continua așa „fiindcă suntem într-o situație dezastruoasă” și a încurajat participanții să vină cu propuneri de îmbunătățire a proiectului planurilor-cadru: „(…) hai să aprindem lumina în educație astfel încât să ne fie bine și nouă în sistem și să fie bine și societății”.  

Școala va ieși din zona de confort

În cadrul dezbaterii directorul Colegiului Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” Cluj-Napoca, pr. Liviu Vidican Manci, a spus că avantajele  planurilor cadru propuse sunt că CS (Curriculum de specialitate) și CDEOȘ (Curriculum  la dispoziția elevului) din clasa a XI-a și a XII-a dau mână liberă școlilor să-și întărească direcția de cercetare, respectiv să facă o punte spre universitate, crescând numărul de ore pentru disciplinele de interes pentru bacalaureat. Ca riscuri directorul pr. Liviu Vidican Manci a spus că aceste planuri-cadru scot școala din zona de confort în care se află, iar cu noile planuri vor exista manageri care nu vor dori să-și asume decizia de a face lucrurile să funcționeze cu efort. Totodată, același director a spus că este regretabil că la filologie latina nu va mai putea fi studiată decât dacă directorul are o sensibilitate față de această disciplină și se folosește de acel CS flexibil. 

Subiectele de examen extrem de șablonizate

Luând cuvântul, directorul Colegiului Național „Emil Racoviță”, dr. Adrian Magdaș, a venit cu propunerea ca principiul flexibilității să fie aplicat inclusiv la studiul intensiv al unei discipline, elevii să aibă posibilitatea să-și modifice această opțiune și pe parcursul anilor de liceu, de exemplu să poată renunța la studiul intensiv după trei ani de liceu. Directorul Adrian Magdaș și-a exprimat speranța ca după implementarea noilor planuri-cadru, programele școlare și manuale să nu aibă aceeași tipologie  șablonizată a subiectelor de examene din cadrul bacalaureatului. Totodată, directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” a afirmat că o problema actuală a învățământului gimnazial este raportarea excesivă la examenele de evaluare națională de la finalul clasei a VIII-a scopul fiind obținerea de note cât mai mari la cele două examene astfel neglijându-se dobândirea de competențe prevăzute în programele școlare foarte bine structurate. Același director a accentuat că reforma trebuie completată atât cu regândirea examenelor de evaluare națională cât și a bacalaureatului, în prezent subiectele de examen fiind extrem de șablonizate. „Riscul este să avem o reformă curriculară foarte bună dar care să nu conducă la rezultatele așteptate”, a conchis directorul. 

 Pledoarie pentru biologie și istorie 

La rândul său, profesoara de biologie Violeta Sarca de la Colegiul Național „Avram Iancu” Cluj-Napoca a făcut cunoscut punctul de vedere al profesorilor de biologie din Cluj. Aceasta  a atras atenția că la filiera teoretică profilul real, specializarea matematică-informatică, conform noilor planuri, elevii de clasa a IX-a, a X-a și a XI-a studiază câte o oră de biologie, iar la clasa a XII-a studiul lipsește cu desăvârșire. Profesoara a argumentat  necesitatea studierii biologiei prin faptul că un număr semnificativ de elevi de la această specializare, peste 25 %, aleg o carieră în domeniul medical, o carieră în domeniul biotehnologiei sau în domeniul psihologiei. Ea a mai spus că prin scoaterea biologiei din trunchiul comun se încalcă dreptul constituțional al elevului la educație deoarece elevii din mediile defavorizate nu-și vor permite pregătirea suplimentară pentru acoperirea lacunelor care necesită costuri. 

Un alt cadru didactic, managerul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Corina Arghiuş, l-a rugat pe ministrul Educației să reanalizeze statutul disciplinei geografie în arhitectura curriculară a învățământului liceal susținând că geografia poate preveni și combate pseudoștiința, poate contribui la ameliorarea analfabetismului științific, o problemă de securitate națională așa cuma  definit-o de nenumărate ori chiar ministrul. „Dacă în condițiile planurilor-cadru actuale există credința că pământul este plat oare ce ne rezervă viitorul? Cum putem exclude geografia în ultimele două clase de liceu de la specializarea științele naturii ? Cum putem oare pregăti temeinic viitoarele cadre didactice de la nivel preșcolar și primar fără studiul geografiei în clasele a XI-a și a XII-a?”, a întrebat retoric managerul clujean. 

Părinții se plâng de lipsa consultării 

La dezbatere a fost reprezentată și Federația Națională a Părinților de către un părinte de la Colegiul Național „George Coșbuc”. Ca elemente pozitive ale noile structuri curriculare părinții au identificat reducerea supraîncărcării elevilor, oferirea unei specializări progresive și adaptate cerințelor pieței muncii, flexibilitatea și personalizarea, elevii având mai multe opțiuni de alegere a materiilor, în special clasele a XI-a și a XII a, învățământ aplicat și orientat spre carieră, tranziția mai lină între gimnaziu și liceu, autonomia școlilor care vor putea adapta oferta educațională în funcție de resurse și nevoile comunității, oportunități mai mari pentru elevi cu posibilitatea de schimbare a specializării în primele clase de liceu. Pe de altă parte, aceștia s-au plâns de lipsa consultării reale cu părinții și profesorii astfel deși documentele se află în consultare publică există riscul ca deciziile finale să nu reflecte în mod real opiniile și nevoile celor implicați direct în educație. Părinții au mai acuzat că flexibilitatea crescută poate genera inegalități, iar personalizarea ofertei educaționale poate duce la disparități majore între școli, elevii din mediul rural sau din orașe mai mici având un acces limitat la anumite materii esențiale pentru viitorul lor. Tot părinții au mai subliniat că inițiatorii planurilor-cadru promit reducerea supraîncărcării, dar în realitate prin introducerea unor discipline opționale, obligatorii și prin accentul pe competențe multiple elevii pot ajunge să aibă același volum mare de muncă dar sub altă formă. 

 Elevii vor limba română înapoi 

Reprezentând elevii, președintele Consiliului Județean al Elevilor, Andrei Câmpan, a declarat că elevii vor face parte din comisia de validare a acestor planuri-cadru dar că își doresc foarte mult să facă parte și din comisia de elaborare a acestora argumentând că elevii sunt beneficiarii direcți ai acestor planuri și că pot aduce realitatea de pe teren cu lucruri bune și cu lucruri care se pot îmbunătăți pentru a ajunge la varianta optimă. Andrei Câmpan a cerut creșterea numărului de ore la disciplina limba și literatura română susținând că potrivit noului proiect numărul de ore rămân trei la clasele a IX-a și a X-a și scad la două ore la clasele a XI-a și a XII-a nefiind deloc în favoarea elevilor și în favoarea limbii naționale. „Până la urmă limba română este limba pe care o scriem și o citim în fiecare zi și literatura română este parte esențială din cultura noastră ca și popor”, a spus elevul clujean. De asemenea, reprezentantul elevilor a mai pledat pentru creșterea numărului de ore de sport în liceu, o singură oră fiind insuficientă deoarece opt din zece elevi din România nu fac activitate fizică în afara orelor de educație fizică, potrivit unui sondaj efectuat în anul 2024.

Tia SÎRCA