Dacian Cioloş, lecţie de dirigenţie cu încurajări şi îndemnuri civice

Premierul Dacian Cioloş a participat, luni, la deschiderea noului an universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.

Evenimentul a început cu intonarea imnului Gaudeamus Igitur, urmat imediat de Imnul de stat şi de cuvântul de bun venit adresat de prorectorul prof. dr. Grigore Băciuţ, în condiţiile în care rectorul universităţii, Alexandru Irimie nu a putut participa la festivitate. Tot acesta, a dat curs mesajului rectorului.

În discursul festiv, ocazionat de deschiderea noului an universitar, premierul Dacian Cioloş i-a îndemnat pe viitorii medici să se formeze nu numai ca specialişti, ci şi ca oameni ai societăţii, implicându-se în comunitate. „Doresc să vă încurajez ca dincolo de efortul pe care îl depuneţi să vă formaţi ca medici, ca specialişti în sistemul de sănătate, să nu ezitaţi să vă acordaţi timpul ca să vă formaţi ca oameni ai cetăţii şi oameni ai societăţii, pentru că România are nevoie mai mult ca oricând de oameni cu valori care să aibă curajul să facă şi spună ceea ce doresc să trăiască acum şi în viitor. E mai mult ca oricând momentul să nu aşteptăm de la alţii să facă lucrurile în locul nostru, să nu mai aşteptăm doar de la liderii societăţii, să avem curajul să ne implicăm noi înşine fiecare în ce dorim să fie mai mult în jurul nostru… Oameni ca dvs, care doresc să-şi facă o carieră în România, au nevoie să se implice dincolo de profesia lor şi în viaţa cetăţii. Am fost şi sunt foarte impresionat de multe acţiuni de volulntariat dezvoltate în perioada studenţiei – vă încurajez să le faceţi şi încă o dată, vă încurajez mai ales să fiţi foarte activi atât din punct de vedere al luării de poziţii publice atunci când consideraţi că ele sunt justificate, dar şi ca o implicare personală în acţiuni care să facă în aşa fel încât lumea noastră să fie una mai bună şi care să-i ajute şi pe cei din jurul nostru şi din jurul dvs să evolueze, să-şi schimbe mentalitatea şi să accepte că rigiditatea, rezistenţa şi teama la schimbare nu o să ducă niciodată la o lume mai bună. Deci vă încurajez să vă asumaţi acele valori pentru care, printre altele, aţi decis să faceţi o facultate şi mai mult, facultatea de medicină, sau să lucraţi în sistemul de sănătate, pentu că nu pot să-mi imaginez că cineva poate să aleagă să fie medic fără să aibă în spate câteva valori, care să fie legate de onestitate, de cinste, de verticalitate şi în primul rând de umanism şi de dragoste faţă de ceea trăieşte şi se dezvoltă în jur’’, a spus Cioloş.

Ca un adevărat „diriginte”, premierul a precizat că în sistemul de sănătate s-au făcut şi lucruri bune, care trebuie apreciate, arătând că nu doar criticile şi lucrurile negative trebuie menţionate. „Cred că nu trebuie lăsată presiunea publică să umbrească lucrurile bune care se fac în sistemul medical şi de sănătate din România şi să nu fiţi împinşi sau să fiţi în situaţia de a trebui să plecaţi din ţară pentru a spune că în sistemul medical din România se formează oameni performanţi, oameni care ştiu să îşi facă treaba foarte bine, dar, în acelaşi timp, să ştim împreună să identificăm atunci când sunt probleme, să avem curajul să vorbim despre ele şi împreună să putem să găsim soluţii”, a adăugat Cioloş.

Exemplificând, premierul a subliniat că, paradoxal, deşi în România sunt şcoli medicale foarte bune, precum UMF „Iuliu Haţieganu”, sistemul de sănătate publică e unul deficitar. „Este probabil un paradox căruia va trebui să-i găsim noi răspunsul şi rezolvarea în anii care vin, faptul că în domeniul sănătăţii, în medicină avem şcoli universitare de elită în Europa şi în lume, însă în sistemul de sănătate publică avem încă multe nemulţumiri şi multe lucruri pe care trebuie să le corectăm. Şi cred că trebuie să pornim de la faptul că orice problemă dacă ea nu e recunoscută în primul rând şi identificată foarte clar, ea nu poate să fie rezolvată. Cred că şi din acest punct de vedere avem un efort de făcut şi cei care lucrează în sistemul de sănătate publică şi cei care avem o responsabilitate directă sau indirectă vizavi de acesta, să recunoaştem problemele, problemele structurale, problemele de funcţionare. Să recunoaştem că ele există, să le identificăm în mod clar, să le aducem la lumină şi apoi să vedem, în măsura posibilităţilor societăţii noastre de a susţine rezolvarea lor, să le găsim soluţii în timp.

Şi din acest motiv, sănătatea şi educaţia le-am stabilit şi noi în acest scurt mandat de un an ca priorităţi, fără pretenţia de a dori să rezolvăm toate problemele, dar cel puţin să avem onestitatea şi curajul de a scoate la lumină problemele pe care trebuie să le rezolvăm şi încet, încet să putem să ne propunem şi soluţii”, a explicat ca un viitor prim-ministru, Dacian Cioloş.

La finalul festivităţii, premierul Dacian Cioloş a primit medalia “Iuliu Haţieganu” a Universităţii.

Menţionăm că la ceremonia de deschidere au asistat studenţi, cadre didactice ale UMF, printre cei prezenţi numărându-se şi fostul ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu – menţionat de premier pentru felul în care a gestionat ministerul.

Evenimentul a stat sub semnul deschiderii, prezidiul – prorector prof. dr. Grigore Băciuţ, preşedintele Senatului UMF, prof. dr. Ioan Ştefan Florian, prorectorii conf. prof. dr. Felicia Loghin, dr. Valentin Cernea, prof. dr. Ioan Coman, prof. dr. Dan Dumitraşcu şi decanii dr. Anca Buzoianu (Facultatea de Medicină), prof. dr. Radu Septimiu Câmpian (Facultatea de Medicină Dentară), prof. dr. Gianina Crişan (Facultatea de Farmacie), precum şi reprezentatntul studenţilor în Sanatul UMF, Radu Pîrlog – fiind instalat direct în faţa studenţilor, fără bariere, organizatorii optând pentru această variantă mai puţin formal, dar mai apropiată de spiritul studenţesc.

Boboci de …poveste

Dacă studenţii cu cele mai mari medii de intrare de la fiecare facultate au fost „scoşi la pupitru” în cadrul deschiderii festive, şi toată lumea i-a văzut când şi-au primit felicitările şi florile, reporterul Făclia a găsit şi boboci cu poveşti inedite. Unul dintre aceştia este Andrei Gavrea şi gemenii Monica şi Victor Eşanu. Menţionăm că cei trei se regăsescu printre studenţii admişi la buget.

„Un căutător de drum” – cum singur se defineşte Andrei Gavrea

„Nu am fost sigur ce facultate mi s-ar potrivi, aşa că am participat la un concurs de chimie şi unul de fizică, organizate de cele două facultăţi menţionate, în timpul anului şcolar – acesta fiind un criteriu alternativ de admitere – şi am luat nota maximă la amândouă. Totodată, m-am pregătit şi pentru disciplinele de bacalaureat, ca să fiu sigur că pot să intru şi la altă facultate în cazul în care mă răzgândesc în ultima clipă, media mea de bac fiind 9,75.

Din decembrie 2015 am început să mă pregătesc pentru medicină şi până la urmă am intrat cu o nota decentă, respectiv 8,63 (locul 108)”, ne spune, cu modestie, Andrei.

„Cred că eu sunt un exemplu tipic pentru ceea ce se numeşte <<căutător de drum>>. Medicina n-a fost dintotdeauna visul meu. Dar de la ea am pornit şi tot la ea m-am întors pentru că am realizat că e cea care va satisface în cea mai mare măsură aspiraţiile mele. Cred, însă, că cea mai mare provocare în acest proces de căutare a fost autoresponsabilizarea în privinţa deciziei. Pentru o decizie corectă cred că e foarte important să-ti acorzi răgazul de a te autoanaliza la modul cel mai serios”, arată, cu maximă responsabilitate, studentul.

Singurii gemeni din istoria medicinii clujene

Monica şi Victor Eşanu, sunt fraţi gemeni. Cei doi sunt printre bacalaureaţii merituoşi şi abiţioşi, ţinând cont de faptul că, deşi au avut note foate bune -, Monica – 8,6 si Victor 8,69 – nu s-au înscris decât la medicină, refuzând orice alternativă posibilă. Şi, nu doar că au intrat, ci au obţinut note foarte apropiate, aşa cum le aşade bine unor gemeni. Se pare că acest caz este unic în istoria facultăţii clujene de medicină. „Consider că cel mai corect ar fi să spun că nu a fost un moment definitoriu în care am decis că medicina va fi drumul pe care îl voi urma pentru tot restul vieţii mele, ci mai degrabă a fost un gând care a zăcut ascuns în mintea mea mereu. Eram conştientă atât de prestigiul facultăţii, cât şi de dificultatea admiterii, asta însemnând că posibilitatea unui eşec era semnificativ de mare. Cu toate aceste am preferat să nu ascult gândurile negre şi am riscat astfel aplicând doar pentru UMF Cluj, iar acum sunt entuziasmată şi curioasă pentru anii ce vor urma”, arată Monica.

„Întotdeauna am fost atras de ştiinţele exacte, însă în liceu oscilam între a continua pe domeniul informaticii sau a urma calea medicinei. Deşi sunt două domenii diferite, consider că tehnologia va evolua în aşa manieră încât acestea vor deveni indispensabile una de cealaltă. Având modelul părinţilor mei am ales să studiez medicina, însă sper că în viitor voi avea oportunitatea să lucrez într-un domeniu în care le voi regăsi pe amândouă”, spune şi fratele său, Victor.

Adriana STUPAR