Curtea de Apel Cluj a decis că plăcuţele bilingve nu pot fi instalate la Cluj-Napoca

O acţiune promovată în justiţie care viza instalarea de plăcuţe bilingve la Cluj-Napoca a fost respinsă de Curtea de Apel Cluj. Instanţa clujeană a dat stabilit că denumirea de pe indicatoarele de localitate să rămînă doar Cluj-Napoca iar site-ul primăriei clujene şi hotărîrile de consiliu nu pot fi decît în limba română.

Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţean olandez Landman Gabor, al cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania, a făcut apel la justiţie pentru a obţine obligarea mai multor comune, oraşe şi alte instituţii din zona de Nord-Vest a României să instaleze plăcuţe cu denumirea localităţilor în limba maghiară iar hotărîrile de consiliu şi paginile de internet ale localităţilor să fie redactate şi în limba maghiară.

Printre comunele care au fost chemate în judecată se numără Mihai Vitezu, Baciu, Chinteni, Aghireşu, Bonţida, Căpuşu Mare şi Feleacu iar oraşele vizate sînt municipiul Cluj-Napoca şi Huedin. De asemenea au mai fost fost chemate în judecată Inspectoratul Poliţiei Judeţului Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj. În cazul Inspectoratului Poliţiei Judeţului Cluj şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, fundaţia olandeză a cerut ca pe faţada acestor instituţii să apară denumirea şi în limba maghiară. Pretenţia faţă de Consiliul judeţean Cluj a fost ca pe spitalul TBC de la Săvădisla, unitate subordonată Judeţului, să apară denumira în limba maghiară. Dintre toate aceste acţiuni, miza cea mai mare a fost obţinerea instalării de plăcuţe bilingve la Cluj-Napoca. În legea 215 a Administraţiei locale se precizează că se pot instala plăcuţe bilingve sau cetăţenii se pot adresa în limba maternă doar dacă ponderea minorităţii depăşeşte 20 la sută. ‘’Conform art. 76 din Legea 215/2001, (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinînd unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atît în limba română, cît şi în limba maternă’’, se arată în actul normativ. Cluj-Napoca nu intră în categoria localităţilor în care minoritatea maghiară depăşeşte 20 la sută. Cu toate acestea fundaţia condusă de Landman Gabor a încercat să se folosească de pîrghiile justiţiei pentru a-şi atinge scopul. Procesul în acest caz a început în primăvara anului trecut iar în vară instanţa s-a pronunţat deja vizavi de cererea Fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe. Prin sentinţa dată, Tribunalul Cluj a admis cererea fundaţiei olandeze, obligînd municipalitatea clujeană să instaleze indicatoare de localitate bilingve în Cluj-Napoca. ‘’În municipiul Cluj-Napoca, minoritatea maghiară nu întruneşte procentul prevăzut de dispoziţiile legale mai sus menţionate, potrivit rezultatelor oficiale ale recensămîntului din 2011 publicate de Institutul Naţional de Statistică disponibile pe pagina oficială -http:))www.recensamantromania.ro)rezultate-2), numărul maghiarilor fiind de 49 565, adică 15, 27 %. Cu toate acestea, instanţa consideră însă că minoritatea maghiară este îndreptăţită să ceară autorităţii locale inscripţionarea bilingvă a localităţii’’, s-a arătat în motivarea sentinţei dată de Tribunal.

Municipalitatea clujeană a atacat cu recurs sentinţa Tribunalului, iar joi Curtea de Apel Cluj a dat cîştig de cauză municipalităţii. ‘’Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local şi Primăria mun CJ-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 4800, pronunţată la data de 11.07.2014 în dosarul nr. 1516)117)2014 al Tribunalului Cluj pe care o casează în tot în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta FECHRHCE ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în şedinţă publică din 05.02.2015’’, se arată în decizia instanţei Curţii de Apel Cluj. Practic, judecătorii au constatat că fundaţia olandeză nu avea nicio calitate şi nici interes să ceară instalarea de plăcuţe bilingve pentru că Legea 215 a Administraţiie locale vorbeşte de asigurarea unor drepturi doar faţă de cetăţenii minorităţilor naţionale, nu şi pentru persoane juridice. În acest caz, fundaţia olandeză nu avea nicio calitate şi nici interes să ceară plăcuţe bilingve pentru că face parte din categoria persoanelor juridice şi, mai mult, niciunul dintre membri săi nu este locuitor de etnie maghiară din Cluj-Napoca.

Instanţa instituie obligaţii faţă de ‘’comuna Huedin’’
O altă unitate administrativă acţionată în judecată de fundaţia lui Landman Gabor este Huedinul. În acest caz Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe a chemat în judecată ‘’comuna Huedin’’, unitate adminsitrativă care nu există în România. Există însă oraşul Huedin. În aceast contest, instanţa trebuia să constate lipsa calităţii procesuale pasive şi să respingă cererea lui Landman. Cu toate acestea, instanţa a judecat cererea Fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe iar în final a dispus admitrea acesteia. Sentinţa Tribunalului Cluj a nemulţumit însă reprezentaţii oraşului Huedin şi au înaintat recurs.

Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe s-a judecat şi cu Inspectoratul Poliţiei Judeţului Cluj pentru a obţine maghiarizarea denumirii instituţiei şi inscripţionarea cu ‘’Rendorseg’’ a maşinilor Poliţiei din Săvădisla. Iniţial, fundaţia condusă de Landman a cerut toate aceste lucruri la Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării(CNCD), organism care a dat curs solicitărilor. IPJ Cluj a contestat hotărîrea CNCD iar Curtea de Apel Cluj şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au a dat cîştig de cauză Poliţiei.
C.P.