Curat murdar!

Radu VIDA

Vreme mizerabilă.
Lucrurile se complică, ori de cîte ori incertitudinea planează asupra oraşului. Nu e nici iarnă adevărată – să moară microbii! -, nici primăvară, cînd se poate spera la regenerarea peisajului. Sigur e că, în aceste zile mohorîte, înmuiate de temperaturile ridicate pentru această perioadă a anului, au ieşit la suprafaţă (?!?) tot felul de mizerii umane.

Prin composesoratul Făgetului e jale. De cu toamnă, oamenii au cărat acolo felurite materiale de construcţii şi resturi de la cîrpeala locuinţelor. Asta, ca să nu mai vorbim de gunoiul menajer, greu degradabil, mai ales cînd persistă combinaţia cu folii de nylon, pungi de plastic, pet-uri etc. E drept că omul maimuţăreşte regnul animal, dar asta nu-l îndreptăţeşte să-şi ascundă mizeriile în fundul pădurii. Evită liziera (deşi nu e normal să vină pînă aici) şi se afundă în „codrul des”, îngreunînd şi munca (Cercetaşilor) celor care, an de an, rînesc după nesimţirea semenilor. În treacăt fie spus, nici celelalte zone verzi de prin preajma Clujului nu arată prea bine. Mormane de gunoaie peste tot: pe pajişti, în livezile părăsite, pe coclauri, în general…

Înfiorător!
Dar murdăria cea mai cea, asta este în oraş. Marea metropolă, centru’ cultural, inima… ş.a.m.d. Încă nu ne-am documentat suficient pentru a acuza serviciile de salubritate ale oraşului. Aşa că, deocamdată, ne abţinem. E clar însă, că un areal curat se păstrează, se menţine prin aportul fiecăruia dintre noi. Evident că, în staţiile mijloacelor de transport în comun, va fi în permanenţă mizerie, dacă aruncăm biletele de călătorie, mucurile de ţigară sau pet-urile unor băuturi răcoritoare. Pe Calea Floreşti se practică, mai abitir decît în perioada cu omăt sau gheaţă, aruncatul sticlelor de apă minerală din goana maşinii. Concurs, în acest sens, e şi pe Calea Dorobanţilor. Dar poate cel mai reprobabil gest de murdărire a trotuarelor şi aleilor dintre blocuri e hrănitul animalelor nimănui.

Clujul nu prea are probleme cu cîinii vagabonzi, dar pisicile, ciorile şi porumbeii s-au înmulţit ca niciodată. Şi se găsesc semeni care, miloşi din cale-afară, întreţin în jurul blocurilor de locuinţe un mix de mizerie umană şi animală: resturi de mîncare pentru păsări şi excremente pe măsură, pe alei, copertine, pe acoperişuri… În nemărginita lor milă pentru aceste vieţuitoare (care ar trebui să aibă, cu siguranţă, locul lor în lumea asta), oamenii aruncă, de la etajele superioare ale blocurilor, mîncare, oase, resturi menajere.

Dezolant!
Majoritatea dintre noi este de acord că asta nu are nimic de a face nici cu libertatea de manifestare, nici cu dragostea faţă de vietăţile planetei. Drept pentru care, am sugera o repede gîdilare a punctului descoperit de Grafenberg din creierul aleşilor locali, pentru înăsprirea legilor. Pot lua ca model o acţiune a poliţiei comunitare din Singapore. Sesizate, „organele de ordine” au urmărit un individ care, timp de 4 zile, a aruncat pe fereastră 34 de mucuri de ţigară (fix). Probele adunate au fost suficiente pentru ca indisciplinatul să se aleagă cu o amendă de… 19.800 de dolari. Asta pentru că a fost nesimţit. Şi pentru a învăţa realmente din zoaia pe care a provocat-o, omul a fost pus de către judecătorul de instrucţie şi la rînitul spaţiului public.
Spaţiu care, în acest fel, este păstrat curat ca lacrima.