Curat, doar cât nu se vede. Clujul a depășit pragul OMS de poluare cu particule fine în peste 200 de zile din an

Municipiul Cluj-Napoca se află într-un moment de cotitură în ceea ce privește gestionarea calității aerului. Deși datele oficiale raportate de stațiile de monitorizare de stat arată o conformitate cu legislația națională actuală, realitatea indicată de standardele medicale internaționale arată mult mai îngrijorător: clujenii respiră un aer cu concentrații de particule fine (PM2,5) care depășesc recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în cea mai mare parte a anului.

Informațiile provin din analiza detaliată transmisă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ca răspuns la o interpelare oficială formulată de senatorul clujean Cristian Șipoș. Documentul guvernamental scoate la iveală discrepanța între normele juridice din România și realitatea din teren, forțând municipalitatea să accelereze proiectele de infrastructură verde și rutieră.

Legal, dar toxic

Potrivit Ministerului Mediului, cele patru stații oficiale din municipiu – CJ-1 (trafic), CJ-2 (fond urban), CJ-3 (fond suburban) și CJ-4 (industrial) – nu au înregistrat depășiri ale valorilor-limită impuse de Legea nr. 104/2011. Explicația constă în faptul că România aplică în prezent un plafon permisiv, calculat exclusiv ca medie anuală (25 μg/m³), fără a sancționa valorile maxime zilnice.

În schimb, dacă se analizează calitatea aerului prin prisma ghidului OMS – mult mai strict, stabilind o țintă de siguranță de doar 5 μg/m³ –, Cluj-Napoca se confruntă cu o problemă cronică. Datele oficiale analizate în contextul studiului „Strop de Aer” confirmă că, pe parcursul unui singur an, municipiul a înregistrat nu mai puțin de 222 de zile în care pragul de siguranță OMS pentru PM2,5 a fost depășit. Situația devine și mai alarmantă în cartierele de locuințe: stația de fond urban CJ-2 a indicat aer poluat în 324 de zile, în timp ce stația CJ-3 (fond suburban) a înregistrat depășiri în 354 de zile.

Ce sunt PM2,5 și de unde provin?

Particulele fine (PM2,5) sunt pulberi microscopice aflate în suspensie în aer, capabile să pătrundă adânc în plămâni și direct în fluxul sangvin, fiind asociate cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare severe. În Cluj-Napoca, principalele surse generatoare sunt traficul rutier aglomerat (în special motoarele diesel), praful industrial, șantierele de construcții și arderea combustibililor solizi (lemn și cărbune) pentru încălzirea locuințelor din zonele periurbane.

Spre deosebire de particulele mai mari, PM2,5 pot pătrunde profund în sistemul respirator. Expunerea la concentrații ridicate sau pe perioade îndelungate este asociată cu: agravarea astmului și a altor afecțiuni respiratorii; reducerea funcției pulmonare; creșterea riscului de boli cardiovasculare, inclusiv infarct și accident vascular cerebral; creșterea riscului de deces prematur, în special în cazul expunerii cronice.

Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cardiace sau pulmonare sunt îndeosebi vulnerabile.

Standardele europene se înăspresc și devin obligatorii

Conform ministerului, România se află în plin proces de transpunere a noii Directive Europene (UE) 2024/2881, un act normativ care aliniază plafoanele europene la standardele de sănătate ale OMS. Orașele care nu vor lua măsuri riscă sancțiuni financiare uriașe, primele termene limită intermediare fiind fixate pentru 11 decembrie 2026, iar cele finale pentru 1 ianuarie 2030.

Ministerul Mediului a precizt că succesul acestei tranziții depinde exclusiv de planurile implementate la nivel local. Municipalitatea clujeană a reacționat deja, demarând procedurile birocratice pentru elaborarea unui nou Plan de Calitate a Aerului, axat pe reducerea dioxidului de azot (NO₂) și a oxizilor de azot (NOx), prin constituirea unei comisii tehnice și finalizarea licitației pentru Studiul de Calitate a Aerului, potrivit documentului.

Cum vrea Primăria să reducă poluarea cu PM2,5 și gaze de eșapament

Răspunsul menționează faptul că, pentru a combate direct microparticulele și emisiile din trafic, Cluj-Napoca derulează în prezent o suită de proiecte majore finanțate din fonduri structurale și prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM):

• Zone cu Emisii Scăzute (Low Emission Zones – LEZ): Orașul pregătește cadrul pentru restricționarea accesului vehiculelor extrem de poluante în zonele centrale, în conformitate cu Legea mobilității urbane durabile (Legea nr. 155/2023).
• Transport public 100% verde: Extinderea continuă a flotelor de autobuze electrice, troleibuze și tramvaie, cu scopul eliminării definitive a vehiculelor de transport în comun cu motoare termice.
• Marea infrastructură de ocolire: Scoaterea traficului greu și de tranzit prin construirea Centurii Metropolitane Cluj-Napoca.
• Infrastructură velo și spații verzi: Orașul vizează o țintă de 57 km de piste de biciclete, din care s-au realizat deja peste 35 km (62,25%), alături de proiecte de regenerare urbană precum revitalizarea zonei Parcului Etnografic „Romulus Vuia” – Pădurea Hoia pentru stimularea capacității naturale de filtrare a aerului.

Eforturile administrative sunt monitorizate strâns de la nivel central, dau asigurări reprezentanții ministerului. Aceștia menționează că locuitorii pot urmări evoluția zilnică a calității aerului și indicatorii monitorizați în timp real accesând platformele oficiale anmap.gov.ro și www.calitateaer.ro.