Cum va proceda Iohannis?

Cu siguranţă, cel mai spectaculos subiect de discuţie în această perioadă este legat de soarta Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA. Aceasta este aşteptată astăzi la şedinţa Secţiei pentru Procurori a CSM, în care se va analiza avizul pentru solicitarea de revocare din funcţie. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader şi-a confirmat deja prezenţa la dezbaterile acestui for, însă nu se ştie dacă şefa procurorilor anticorupţie va fi prezentă pentru a aduce lămuriri în cazul celor 20 de „capete de acuzare” care i se aduc cu privire la activitatea sa din ultima vreme.

Dacă luăm în calcul felul în care s-a raportat Laura Kodruţa Kovesi la alte solicitări de a fi audiată venite din partea unor entităţi, chiar şi din zona Parlamentului, putem spune că sunt puţine şanse ca şefa DNA să fie prezentă la şedinţa Secţiei de procurori a CSM. Dacă însă îşi va respecta promisiunea făcută săptămâna trecută, lucrurile vor arăta altfel. Kovesi anunţa, imediat după ce ministrul Justiţiei a declanşat procedura de revocare a sa din funcţie, că „voi urma procedura legală şi mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei”.

Cu sau fără prezenţa şefei DNA la şedinţa Secţiei de procurori a CSM, avizul pe care acest for trebuie să-l dea are doar rol consultativ, iar cel care va decide soarta şefei DNA este preşedintele Klaus Iohannis. Întrebarea care se pune este ce va face Iohannis? Va da curs solicitării ministrului Toader sau va prefera s-o menţină pe Kovesi în fruntea DNA, chiar cu riscul continuării crizei şi a confuziei prin care trece instituţia de luptă împotriva corupţiei? Cum bravul nostru preşedinte s-a grăbit să iasă deja cu unele precizări legate de raportul privind activitatea conducerii DNA, arătând că documentul, „este lipsit de claritate” şi că „Direcţia Naţională Anticorupţie şi conducerea DNA fac o treabă foarte bună”, putem spune că Iohannis ştie exact cum va proceda în acest caz. Totuşi, dacă privim nuanţa din declaraţia sa cum că „Administraţia Prezidenţială va face o analiză aprofundată a documentului prezentat”, atunci nu-i exclus ca Iohannis să acţioneze altfel în vederea, spunea el, „asigurării funcţionării unei justiţii independente şi pentru consolidarea statului de drept”.

Una peste alta, situaţia în care se află Iohannis este extrem de dificilă, mai ales că acuzaţiile grave care i se aduc şefei DNA sunt legate de încălcarea Legii Fundamentale. „Aşadar, în 14 ani de când s-a introdus competenţa Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională au fost constatate 13 astfel de conflicte. Dintre acestea, două au fost constatate în anul 2017 şi au fost create de Direcţia Naţională Anticorupţie, prin încălcarea limitelor de competenţă în raport cu Parlamentul, Guvernul şi Curtea Constituţională şi, respectiv, prin conduită contrară principiului constituţional al colaborării sale”, se arată în raportul lui Tudorel Toader. Or, dacă încălcarea Constituţiei este motiv de suspendare şi de demitere a preşedintelui României, ce ar putea atrage o astfel de faptă pentru un şef de instituţie din zona Justiţiei din România? Rămâne de văzut.

Cosmin PURIŞ