Cum pierde România peste 2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană

Privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) susține că cei 2,1 miliarde euro nu se pierd din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.

Conform MIPE, deoarece România a reușit redresarea economiei și creștere economică în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro, astfel că a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune, dar nu este definitivată o listă finală în acest sens.

Conform regulamentului European 241/2021, statele membre au avut o alocare aferentă finanțării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022, conform comunicării Comisiei europene de la momentul respectiv. Astfel – susține MIPE – Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă inițială a grantului s-a bazat, parțial, pe creșterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 și, conform regulamentului european, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022.

Mionisterul afirmă că, pentru a intra în vigoare aceste modificări, pentru toate statele membre vor trebui adoptate noi decizii de punere în aplicare, actualizate. În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană (CE) a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de Comisia Europeană pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.

MIPE apreciază ca aceasta este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a spriji pentru investiții și reforme esențiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19.

Cum se va realiza actualizarea

La sfârșitul lunii februarie 2023 a fost aprobat noul regulament european privind amendarea regulamentului inițial al Mecanismului de Redresare și Reziliență, pe fondul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucraniei, cu scopul de a realiza investiții verzi.

În martie 2023, CE a publicat un set de orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul introducerii capitolului dedicate REPowerEU. Printre exemplele de tipuri de modificări care ar putea fi propuse, se numără: * creșterea cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau al transferurilor pentru a compensa o scădere a contribuției financiare * creșterea sau reducerea țintelor sau a unui set coerent de ținte, împreună cu modificarea proporțională a costului estimat al măsurii (măsurilor) în cauză * adăugarea sau eliminarea de măsuri legate de modificarea contribuției financiare * modificarea calendarului jaloanelor și al țintelor sau adaptarea descrierii măsurii și a jalonului/țintei afectate de modificarea contribuției financiare.

Cum se aleg investițiile cuprinse în reducerea de grant

MIPE a elaborat propunerile de ajustare a sprijinului financiar aferent PNRR și consideră că a ținut cont de următoarele aspecte: * să nu se elimine reformele din plan * Să nu afecteze prioritățile specifice ale crizei actuale în următoarea ordine de prioritate: energie, transport, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri * Să nu afecteze contribuția la recomandările specifice de țară (RSȚ) * Să nu afecteze procentele minime de contribuție la tranziția digitală (20% din total alocare) și neutralitatea climatică (37% din total alocare) * Să fie diminuate investițiile care pot fi transferate / continuate în cadrul programelor din Politica de Coeziune * Să nu afecteze capacitatea de implementare/maturitatea investițiilor.