Culturile de canabis prosperă în Afganistan

Talibanii susţin că sunt în război cu narco-economia afgană, însă proprietarii plantaţiilor de canabis ştiu că nu se va întâmpla nimic, relatează AFP.

Printre ei se află şi Ghulam Ali, care are o imensă plantaţie de canabis în sud, vizibilă de drumul principal din districtul Panjwai, în provincia Kandahar. Pe o suprafaţă de peste trei hectare, plantele de canabis se ridică la înălţimea unui om, degajând un miros acru. „Este plantaţia cea mai rentabilă, mai mult decât orice fruct şi chiar decât opiul, care necesită mai multe investiţii şi produse chimice”, explică Ghulam Ali, în vârstă de 30 de ani.
De 20 de ani, familia sa de circa 20 de membri trăieşte aici într-o mică locuinţă, mai degrabă modestă, dar peste standardele rurale afgane. Toţi copiii merg la şcoală şi la momentul recoltei familia angajează muncitori din exterior. „Este foarte uşor să cultivi aici, în acest climat”, explică Ghulam Ali, tată a patru copii. În fiecare dimineaţă, înainte de rugăciune, îşi trece în revistă toate plantele. Într-o lună de zile va fi strânsă recolta. Planta va fi cernută, presată şi încălzită pentru a extrage un ulei, transformat apoi într-o pastă negricioasă – haşişul.
Faimosul produs afgan a atras în anii 1960 şi 1970 caravane întregi de hipioţi, care vor exporta apoi diferite varietăţi în restul lumii, din Liban şi până în Maroc. Afganistanul este în prezent primul producător mondial de droguri, în principal opiu şi haşiş. O veritabilă găină cu ouă de aur, într-una dintre ţările cele mai sărace din lume.
Ghulam Ali îşi vinde pudra verde unor traficanţi locali la un preţ între 10.000 şi 12.000 de rupii pakistaneze (PKR) kilogramul, ceea ce înseamnă între 50 şi 60 de euro. „Ei o revând apoi la un preţ dublu” în Iran, Pakistan sau India. Până în acest an, fostul guvern susţinut de occidentali îi cerea la sursă „taxa”, o plată neoficială care îi reducea la jumătate veniturile. „Dacă nu plăteam, ameninţau că ne vor distruge plantaţia”, subliniază fermierul. În acelaşi timp, în zonele pe care le controlau, rebelii talibani primeau şi ei o „taxă” pe culturile de opiu şi canabis pentru a-şi finanţa gherila.
Cu talibanii veniţi la putere, Ghulam Ali speră să scape de „taxe”. „Talibanii ne lasă în pace, nu cred că ne vor cere taxa, nu în acest an, poate mai târziu”, a spus el.
Oficial, în numele legii islamice, noua putere talibană susţine că vrea să eradicheze narco-economia şi efectul său colateral devastator, dependenţa de droguri, care ar afecta 10% din populaţia. „Nu-i vom lăsa pe fermieri să cultive” canabis şi mac de opiu, dă asigurări AFP noul guvernator din Kandahar, mollahul Yussef Wafa, cel care, pe când era „guvernatorul din umbră” taliban al provinciei, finanţa el însuşi gherila taxând producţia de droguri.
Ghulam Ali a auzit acest discurs dar ştie că talibanii nu pot să-i îndepărteze prea mult pe ţăranii din regiune, din partea cărora s-au bucurat mereu de multă susţinere. „Celelalte culturi nu ne aduc nimic. Ei ştiu acest lucru şi ne lasă în pace”, a mai afirmat el.