CU BUCURIA PRIMĂVERII ÎN SUFLET…

… Cu această deschidere şi cu acest copleştitor senin în privire au venit la Casa Radio „pelerinii întru înţelepciune”, mai zilele trecute, la evenimentul editorial şi spectacolul extraordinar multimedia FLORI DE COLŢ, ai cărui protagonişti au fost scriitoarea Stela-Maria IVANEŞ şi CĂRŢILE sale, ilustrate măiestrit de excepţionalul artist plastic Cristian CHEŞUŢ. Un eveniment din categoria celor cu care autoarea ne-a obişnuit deja: adică unul de elită, pentru elite, pentru oameni cu obişnuinţa cititului şi a meditaţiei savante, a lecturilor interdisciplinare şi transdisciplinare, a celor care ştiu „să vadă idei” şi să pătrundă acolo unde ochiul obişnuit nu o poate face. Căci, zice ea într-un aforism: Oamenii foarte mărginiţi la suflet nu au puterea şi nici ştiinţa să facă un pas fără Viclenie sau, măcar, Şiretenie. Sperînd să se strecoare sau să te sufoce” (Inteligenţe bolnave). Chiar aşa, dar ce te faci că te ciocneşti de ei la tot pasul, adică pe stradă şi la locul de muncă, întrucît în altă parte n-au „bilet de intrare”, iar asta le aţîţă şi mai mult schizofrenia paranoidă, urîţenia interioară şi exterioară ? Îmi propusesem, însă, să vorbim numai despre lucruri frumoase…

Seria prezentărilor a fost deschisă de Redactorul şef al Radio Cluj, dl Florin Zaharescu: „Aşadar, un scriitor cu cărţile lui… Ce companie extraordinară – mă gîndesc – trebuie să fie pentru un autor tăcuta însoţire a cărţilor lui… Răbdătoare, acolo în bibliotecă, ele aşteaptă să le dezmierzi, să le deschizi apoi, aşteaptă, cu alte cuvinte, să le dai din cînd în cînd şansa să-şi reafirme filiaţia nedezminţită. Sentimentul acesta, cred, este unic şi este trăit de aceşti minunaţi oameni a căror armă este litera scrisă. Stela-Maria Ivaneş face parte dintre ei: din această sală, de-a lungul anilor, sub semnătura ei au plecat atîtea şi atîtea cărţi către cei care au ştiut şi mai ştiu încă un lucru: că arma aceea de care vorbeam, litera, este şi ascuţită – o ştim bine – dar, pentru cei mai mulţi, e mai ales dulce şi izbăvitoare. Dar şi mai mult: pentru atîţia meşteri ai scrisului, ea este însăşi raţiunea de a fi. Primim de la Stela-Maria Ivaneş două cărţi, una de eseuri – Nevoia de HAPPY-END. În asfaltul dur şi inospitalier al vieţii, al civilizaţiei care asfixiază în loc să oxigeneze, răsare o floare gingaşă şi delicată. E sufletul omului, învingătorul. Şi mai primim şi un buchet,cum n-am mai văzut – FLORI DE COLŢ – titlul celei de a doua cărţi. La propriu nu se poate, o ştim bine, dar la figurat – da. Căci buchetul e alcătuit din aforisme, minunata <sursă a gîndirii> , meşteşugita vorbă a lui Blaga. În iureşul acesta – spune Stela-Maria Ivaneş – în care prezentul trece peste noi, dar şi cu noi, aforismul, deşi rostit în mezza voce, strigă! E strigătul de a ne opri din goană să privim, să mai privim o dată splendoarea lumii acesteia”…

Comentarii subtile şi sublime pe marginea cărţilor lansate – FLORI DE COLŢ şi Nevoia de HAPPY-END – au mai făcut: Prof. univ.dr. Aurel Sasu: „Trăim într-o lume a urîtului, în care totul a devenit produs. Inclusiv omul, cu visele, utopiile şi decepţiile sale”. De ce nevoia de happy-end? În ciuda titlului, cartea nu are a face cu finaluri fericite, ci e mai degrabă „un avertisment, un manual de filosofie practică, în care happy-end-ul ar fi un soi de primejdie asumată”, a mai spus, între altele, profesorul; Prof. univ.dr. Mircea Muthu accentua asupra faptului că trăim într-o epocă în care „cultura, din creatoare, devine adesea comentatoare”. Aşa încît, „Nevoia de HAPPY-END s-a născut din spontaneitatea, din palpitul clipei pe care le are omul de radio, din capacitatea acestuia de a aduce la aceeaşi dimensiune temporală oameni din diferite epoci, care îşi demonstrează actualitatea. Ne aflăm într-un palimpsest”…, iar Nevoia de HAPPY-END s-au putea înlocui cu „Trebuie să”…, cu necesitatea noastră de a asimila, asemenea unui praxis milenar, căci Cultura este Paideia. Cît priveşte imaginile lui Cristian Cheşuţ, laitmotivul lor este lemnul, viaţa lemnului – o superbă metaforă pentru palpitul de viaţă al vorbei rostite. Prof.univ.dr. Nicolae Sabău, reputat istoric şi critic de artă, a făcut o analogie cu cărţile de secol 17 şi 18 – cărţi templu, cărţi altar, cărţi sculptură. În timp ce imaginile lui Cristian Cheşuţ sînt „ecouri din litografii, despre viaţa lemnului, descoperind o religiozitate a imaginii în acele şarpante sau şindrile pe care le vezi cum renasc cu trecerea timpului… 91 de imagini – 91 de aforisme care trimit în realitatea creată de Stela-Maria Ivaneş”.

Mărturisirea emoţionată a autoarei – „Am scris aceste cărţi cu dragoste, din nevoia imperioasă de înţelepciune şi adevăr şi de frumos… pentru că sînt sigură că acolo, printre FLORI DE COLŢ, ne regăsim pe noi înşine, Sinele, şi înţelegem mai bine Lumea. Cerul înstelat de deasupra şi legea morală în mine – spunea Kant, culegînd o floare de colţ. Ceea ce am scris, am scris. Şi aşa rămîne. Un gînd pentru strămoşii latini” – şi recitalul de aforisme acompaniat de muzica lui Vanghelis şi realizat în tandem cu moderatorul întregului spectacol, Sergiu Alex, n-au făcut decît să pregătească momentul final: fragmente dintr-un concert al celebrului cvartet Il Divo, etalon al genului crossover, adulat de mii şi mii de melomani.

Cuvinte şi imagini adunate între coperte de carte, decupaje literare şi plastice armonizate potrivit unei bine exersate filosofii a ştiinţei, a culturii, a vieţii – toate în FLORI DE COLŢ şi Nevoia de HAPPY-END, cărţi scrise de Stela-Maria IVANEŞ şi ilustrate de Cristian CHEŞUŢ, cărţi apărute la Editura EIKON din Cluj-Napoca.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Alina Moldovan