Criza pune capăt “luptelor aeriene” greco-turce deasupra Mării Egee

ABC

Avioane de vînătoare greceşti şi turce realizau sute de înfruntări simulate deasupra Mării Egee, în fiecare an, care acum aproape că au dispărut. Forţa aeriană greacă nu mai are combustibil. Cel puţin asta se desprinde din reducerea drastică a luptelor aeriene împotriva aviaţiei turce, al căror număr a scăzut vertiginos în ultimii doi ani, coincizînd cu criza care afectează Grecia. Luptele aeriene (numite “dogfights” în jargonul piloţilor) sînt o tradiţie pentru aceşti duşmani istorici, de cînd Grecia a devenit independentă de Imperiul Otoman.

Şi, avînd în vedere că Turcia revendică suveranitatea asupra unor insule din Marea Egee, care azi aparţin Grecei, era destul de frecvent ca şi unii şi alţii să pătrundă în spaţiul aerian vecin, provocînd o înfruntare aeriană care de multe ori s-a încheiat tragic. În 2006, de exemplu, două avioane F-16 s-au ciocnit în aer provocînd moartea pilotului grec. Pînă de curînd se produceau între 300 şi 500 de astfel de “false lupte”. Oficialii din aviaţie ale ambelor ţări le vedeau ca pe un element fundamental în cadrul pregătirii şi antrenării piloţilor.

Dar din 2011, numărul acestor incidente s-a redus la doar o sută, iar de atunci nu au făcut decît să scadă. În ianuarie anul acesta au intervenit doar 9 confruntări, faţă de 34 anul trecut în aceeaşi perioadă, potrivit informaţiilor forţei aeriene turce. În acelaşi fel, s-a trecut de la 61 de minute de false ciocniri, în ianuarie 2012, la doar 14 minute în 2013.

Aceste zboruri au fost criticate atît în interiorul cît şi în afara Greciei din cauza costului lor prohibitiv, estimat la 11.000 de dolari pentru 60 de minute de astfel de lupte simulate. În 2009, se estima că fiecare zbor costa în medie 5.000 de euro şi că avioanele totalizau circa 3.000 de ore de zbor pe lună.

De la începerea crizei, bugetul militar s-a redus la circa jumătate, însă chiar şi aşa Grecia a continuat să cheltuiască pentru apărare mai mult de 2,5 % din PIB în 2012, potrivit datelor NATO de luna trecută. Dintre ţările Alianţei, doar SUA şi Marea Britanie au avut un buget militar mai mare şi doar Estonia a depăşit 2 % din PIB. Prin comparaţie, Turcia a cheltuit o cifră în jurul a 1,7 % din PIB. În urmă cu un an, fostul premier grec, Kostas Simitis, a asigurat că în cazul izbucnirii unui război cu Turcia, aceasta ar dura în jur de “două sau trei ore”, ceea ce ar face o investiţie în armament total “inutilă”.

“Grecia nu ar trebui să-şi cheltuiască resursele pe armament. Mai bine ar fi să se adreseze UE pentru a rezolva orice conflict. UE ar trebui să fie garanta securităţii externe a Greciei”, a spus el la o conferinţă.