Crin Antonescu: Eu mă mulţumesc greu cînd vine vorba de politică

AGERPRES: Există în momentul de faţă o soluţie pentru Roşia Montană? Pentru că de acolo au plecat foarte multe dintre aceste divergenţe. Vedeţi legislativ o soluţie, care să pună capăt acestor divergenţe?
    Crin Antonescu: Proiectul Roşia Montană nu este un subiect de negociere în interiorul USL. Este, prin excelenţă, una de natură guvernamentală. Acolo e vorba de contracte între statul român, reprezentat de Guvern, de companie, de toate aceste lucruri, tipuri de asociere, contracte comerciale pe care le face Guvernul, nu Parlamentul întotdeauna. Opţiunea Guvernului, a premierului de a construi un proiect de lege Guvernul şi a-l trimite în Parlament spre decizie a fost una care nu a fost însoţită de o negociere politică în vederea găsirii unei poziţii comune în USL. Cum premierul a spus şi a repetat, e un proiect, Guvernul l-a făcut, fiecare partid, ca şi fiecare parlamentar chiar, votează cum doreşte. Şi, aşa fiind lucrurile, sigur că în acest moment sîntem în această situaţie, avem un proiect în Parlament, Parlamentul pe circuitele normale se va pronunţa asupra lui şi vom avea un verdict.

 AGERPRES: Dumneavoastră v-aţi anunţat deja poziţia în legătură cu acest proiect. Ar putea să apară ceva care să vă influenţeze decizia, să o ducă în direcţia cealaltă. Sînteţi deschis la o schimbare de poziţie?
    Crin Antonescu: Eu sînt, în general, deschis la discuţii. Discută oamenii în Siria, discută israelienii cu palestinienii, n-avem de ce să nu discutăm noi în România despre un proiect de lege. De schimbat poziţia pentru Partidul Naţional Liberal este ceva mai greu, pentru că nu văd cum s-ar putea schimba elementele care stau la baza acestui proiect de lege, în aşa fel încît să avem o altă abordare. Vă reamintesc că există o decizie luată de Partidul Naţional Liberal în Delegaţia Permanentă încă din 2007, nu eram eu preşedinte, care este împotriva acestui tip de exploatare. Ea e în vigoare, nu a fost încă schimbată şi există o decizie a grupurilor parlamentare. Deci, cred că, din acest punct de vedere, poziţia Partidului Naţional Liberal împotriva acestui proiect, vot împotriva acestui proiect, poate fi privită drept o constantă previzibilă în acest proces de vot.

AGERPRES: Consideraţi că discuţiile în legătură cu acest proiect, divergenţele, cum le-aţi spus dumneavoastră, creează un precedent în relaţia dintre PNL şi PSD?
    Crin Antonescu: Mai întîi, îmi pare important să precizez, şi folosesc prilejul, că decizia în acest dosar, asupra acestui proiect, nu înseamnă nicidecum că Partidul Naţional Liberal este un partid anti-investitori, nu înseamnă sub nicio formă un semnal pentru discuţia privitoare la alte mari investiţii, prezente şi viitoare. Nu văd, de asemenea, de ce să fie un precedent sau un motiv de război între PNL şi PSD. Eu reamintesc faptul că îmi scapă sursa conflictului. Ce s-a întîmplat? Partidul Naţional Liberal a spus că votează împotriva proiectului, dar, înainte de această poziţie oficială a Partidului Naţional Liberal, premierul Ponta însuşi a spus că votează împotriva proiectului. Păi, dacă dînsul votează împotriva proiectului, noi votăm împotriva proiectului, de ce s-au supărat unii în această situaţie? Care e motivul, care e diferendul între noi?

 AGERPRES: Colaborarea cu Guvernul cum aţi califica-o?
    Crin Antonescu: Colaborarea Senatului? Şi a majorităţii din Senat? Foarte bună. Poate că, uneori, în cercurile guvernamentale există iritare pentru faptul că un senator sau altul dau declaraţii critice despre Guvern. E ceva banal într-o democraţie. Poate sînt iritaţi de faptul că alt senator sau alţi senatori reclamă că e un număr prea mare de ordonanţe de urgenţă. E un fapt banal. Senatorii şi deputaţii sînt aleşi ca să facă legi, ca să vorbească în numele alegătorilor şi convingerilor lor şi ca să pună probleme Guvernului, chiar atunci cînd îl susţin. Esenţial este, şi de asta spun că e o colaborare excelentă şi pentru care Guvernul sînt convins că este recunoscător, că pe toate iniţiativele Guvernului majoritatea parlamentară din Senat a dat un aviz favorabil.
   
AGERPRES: În calitatea dumneavoastră de preşedinte de partid sînteţi mulţumit de activitatea din Guvern a miniştrilor liberali?
    Crin Antonescu: Eu mă mulţumesc greu cînd vine vorba de politică şi asta o spun începînd cu mine. Nu sînt pe deplin mulţumit nici de activitatea mea. Cred că bilanţul Guvernului pînă în acest moment este unul pozitiv, cred că toţi miniştrii şi-au făcut, într-o măsură considerabilă, datoria, pentru că altfel i-am fi schimbat, dar asta cu deplina mulţumire cred că e greu de atins.

AGERPRES: Spuneaţi zilele trecute că vă simţiţi, într-un fel, şi ca un lider al Opoziţiei. Cum vă percep partenerii de coaliţie în această calitate? V-a spus cineva “să nu mai fii şi lider al Opoziţiei, Crin Antonescu”?
    Crin Antonescu: Nu mi-a spus nimeni, dar atunci cînd eu am spus că mă simt în Opoziţie, asta nu avea de-a face cu Guvernul şi cu primul-ministru. Şi am şi precizat, chiar atunci cînd am spus-o, că nu e vorba de o opoziţie faţă de Guvern, ci o opoziţie faţă de Putere, pe care simt că n-o deţinem. Am dat un exemplu. Îl reiau: am 70 la sută, am votul cetăţenilor într-o majoritate copleşitoare, doresc să fac nişte proiecte pe care le-am angajat faţă de cetăţeni. Modificarea Constituţiei, să spunem regionalizarea. Ne apucăm de chestiunea asta din prima zi a noului Parlament, o urmărim cu seriozitate, lucrăm, muncim la ea, facem acest proiect, exprimăm voinţa unei majorităţi. Deci, ar părea pînă acum că sîntem la Putere. Vine Curtea Constituţională şi ne spune “da, proiectul e în regulă, e constituţional, e dreptul vostru să-l faceţi, că de-asta sînteţi în Parlament, dar nu vrem noi, şase inşi sau inse din Curtea Constituţională, să o aplicaţi timp de un an. Neavînd nicăieri în Constituţia României o prevedere care, permită aşa ceva, neavînd nicăieri în legea Curţii Constituţionale o asemenea prerogativă, care să-i permită Curţii aşa ceva, sîntem în faţa unei decizii arbitrare, pe care totuşi n-o putem încălca, pentru că, nu-i aşa, în momentul ăla nu mai sîntem stat de drept. Unde-i puterea? Unde-i puterea legislativă? La noi, nu. Acesta e un exemplu simplu.

AGERPRES: Făceaţi referire şi la “alte instituţii decît cele alese de cetăţeni care schimbă miniştri”. Vă refereaţi la ANI şi la DNA, instituţii care, în rapoartele făcute de Comisia Europeană, sînt foarte apreciate la Bruxelles. Genul acesta de apreciere faţă de aceste instituţii vă afectează în vreun fel profilul de candidat la prezidenţiale?
    Crin Antonescu: În general, în legătură cu astfel de instituţii, oamenii se feresc să vorbească. Eu, fiind mai în vîrstă, mi-aduc aminte de modul în care tăceau oamenii înainte de “89. Nu puteau să vorbească de partid, de Securitate, tovarăşul Ceauşescu… Oamenii politici mai cu seamă se tem să vorbească. Se tem să vorbească, o dată pentru ca nu cumva să intre chiar ei sub raza de acţiune a unor asemenea instituţii, dacă sigur simt că asta ar fi posibil, că au cîte ceva care n-ar fi bine să fie cercetat cu prioritate sau, cazul al doilea, se tem că uriaşa, zic bine, uriaşa maşină de propagandă aşezată de Traian Băsescu şi nu numai îi striveşte imediat: eşti împotriva statului de drept, protejezi corupţii, lupţi împotriva eroicelor noastre instituţii. Eu nu sînt în niciuna din aceste două situaţii. Nu am niciun motiv să mă tem că vreuna din instituţiile astea s-ar supăra pe mine, poate să se supere sănătoase. Doi: nici această uriaşă presiune mediatică nu mă mai impresionează, pentru că se împlinesc mai bine de-o mie de zile de cînd, zilnic, sînt tocat de ea. Dar cred că am voie, ca un cetăţean liber, să remarc aceste întîmplări, aceste coincidenţe şi să am îndoieli.

AGERPRES: Dar în 70 la sută, domnule preşedinte, nu există şi pîrghiile pentru a reglementa toate aceste probleme.
    Crin Antonescu: Nu. La 70 la sută existau pîrghiile ca, în momentul în care ministrul Justiţiei făcea noi propuneri pentru conducerea parchetelor, să fi avut curajul să propună nişte oameni noi. Eu nu acuz aici nici pe cei care au fost numiţi, nu acuz nici pe cei care au lucrat înainte. Spun doar că fusese o enormă dezbatere, o enormă polemică, foarte multe cazuri discutate de presă, foarte multe alte coincidenţe de felul celei pe care v-am spus-o acum. În jurul unor oameni plana bănuiala, suspiciunea că acţionează uneori, dacă nu la comandă politică, dintr-o simpatie sau sub o influenţă politică. Era extrem de sănătos şi stătea în puterea noastră, cu 70 la sută, ca propunerile să fie nişte oameni noi, nişte oameni prestigioşi în profesia lor, despre care să nu se poată să se spună că sînt oamenii lui Băsescu, că sînt oamenii lui Ponta sau ai lui Antonescu, că sînt ai PDL-ului, că sînt ai PSD-ului sau ai PNL-ului.

AGERPRES: Şi ce s-a întîmplat?
    Crin Antonescu: Păi, nu ştiţi? S-a făcut o coabitare frumoasă, s-a făcut o propunere negociată politic, adică exact ceea ce Bruxelles-ul ne cerea să nu facem şi ceea ce era normal să nu facem, negociată politic între domnul preşedinte Băsescu şi domnul prim-ministru Ponta. Un om, actualul procuror general, care fusese propus, un om nou, care fusese propus şi respins, respins cu ocări de CSM, a fost acceptat de această dată ca fiind foarte bun. Şi… mergem mai departe. Asta-i povestea lui 70 la sută.

 AGERPRES: În fine, domnule preşedinte, există în momentul de faţă o opinie unitară, un proiect unitar din partea primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene în ceea ce priveşte regionalizarea?
    Crin Antonescu: Sper că da. Numai că de un proiect unitar, în sensul de un proiect complet şi agreat de toate părţile în interiorul majorităţii, nu putem încă vorbi. Lucrăm la asta, lucrează şi colegii noştri din PSD, lucrăm şi noi. La începutul săptămînii viitoare sper să aibă loc o primă reuniune comună. Trebuie să ne grăbim. Sper să reuşim, pentru că e vorba de o lege cu efecte copleşitor de importante. E vorba de o lege care nu poate fi făcută doar ca să fie bifată. E o lege în urma căreia să obţinem şanse considerabile, reale de dezvoltare economică pe palierul regional, altfel n-are rost să facem legea. Doi: să vedem foarte clar cum evităm capcanele unei supraîncărcări birocratice. Noi prin această lege trebuie să obţinem descentralizare şi simplificare birocratică, nu cumva apariţia unui etaj suplimentar de administraţie. Statul român nu poate susţine trei etaje de administraţie bine încărcate, ca nişte ciorchini roditori.

 AGERPRES: Obstacolele le simţiţi mai degrabă dinspre PNL sau PSD, unde sînt cele mai mari observaţii?
    Crin Antonescu: Aici eu nu am depistat o controversă sau o confruntare pe partide. Că, pînă la urmă, un preşedinte de consiliu judeţean, un primar sau un consilier au cam aceleaşi probleme, se confruntă cam cu acelaşi tip de probleme, fie că el e pesedist, penelist sau din Partidul Poporului – Dan Diaconescu. Nu, eu, pînă în prezent, nu am constatat o confruntare între partide.