Criminalitatea informatică loveşte din plin Clujul

Criminalitatea Informatică loveşte din ce în ce mai mult judeţul Cluj. În ciuda măsurilor dispuse în judeţ, acest flagel se menţine la cote alarmante.

Din nefericire, acest flagel a găsit un teren fertil în judeţul Cluj, favorizat pe de o parte de nivelul ridicat de cunoştinţe informatice din învăţămînt, iar pe de altă parte de numărul mare de tineri care nu îşi găsesc locuri de muncă la finalul studiilor şi sînt seduşi de şansa de a se îmbogăţi rapid. Atacurile informatice fac din ce în ce mai multe ravagii în sistemele informatice publice şi private.

Potrivit bilanţului Serviciului Teritorial Cluj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, anul trecut, procurorii din cadrul acestei structuri au cercetat aproape 100 de persoane pentru criminalitate informatică. Din analiza prezentată de procurori reiese că această categorie de infracţiuni situează judeţul Cluj pe primul loc în ţară ca număr de rechizitorii trimise în judecată, respectiv 28, şi pe locul doi, după Bucureşti, din punctul de vedere al numărului de persoane trimise în judecată.

Anul trecut, procurorii din cadrul acestei structuri au cercetat 97 de persoane pentru astfel de infracţiuni, în 393 de dosare. Din totalul de persoane cercetate, 36 dintre acestea au fost trimise în judecată, patru fiind minori. Persoanele intrate în atenţia procurorilor clujeni de la DIICOT au vizat obţinerea unor produse financiare, respectiv de credit şi sisteme de plată oferite de instituţii financiar-bancare, pe care membrii acestor reţele criminogene le-au accesat fraudulos, producînd prejudicii importante atît unor persoane fizice, dar şi unor corporaţii sau societăţi comerciale.

În România, infracţiunile informatice principale sînt fie fraudele informatice, fie cele în care sînt folosite cărţile de credit. În prima categorie intră licitaţiile fictive de bunuri, furtul conturilor de utilizator pentru clienţii siteurilor de comerţ electronic sau atacurile de tip phishing. Phishingul înseamnă că datele de identitate ale cardurilor sînt descoperite prin mesaje false către posesorii lor. Practic, datele sînt oferite de bunăvoie, prin tehnici de înşelăciune. În legătură cu fraudele privind cărţile de credit, cea mai folosită metodă de operare este skimmingul. În acest caz, se instalează la bancomat un dispozitiv care copiază datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. O a treia categorie de infracţiuni informatice este aceea în care intră pornografia infantilă sau racolarea de persoane pentru reţelele de prostituţie. În general, infractorii descoperiţi de poliţişti şi procurori sînt tineri foarte buni utilizatori ai internetului şi ai programelor speciale pe care mediul virtual le oferă. Reţelele au de multe ori ramificaţii internaţionale, astfel încît victime cad deopotrivă cetăţeni români şi străini.

Un alt fenomen infracţional aflat în continuă creştere în judeţul Cluj este traficul de droguri. Conform analizei activităţii DIICOT Cluj, în 2014, procurorii au avut de soluţionat 394 de dosare, în care au fost implicaţi 502 traficanţi şi deţinători de droguri. Din totalul de dosare înregistrate, au fost finalizate 178, fiind trimise în judecată aproape 88 de persoane. Procurorii arată că, faţă de 39 de persoane cercetate pentru trafic de droguri, instanţa a dispus măsura arestării. Specialiştii spun că mediile cele mai propice pentru distribuitorii de droguri din judeţul Cluj sînt cluburile în care este promovată muzica underground (psihedelică, hardcore-punk-ul agresiv, muzică electronică, hip hop), dar şi zona şcolilor şi campusurilor universitare.

Procurorii DIICOT Cluj au mai acţionat anul trecut pentru combaterea traficului de persoane. La acest capitol, DIICOT Cluj a cercetat 173 de persoane în 51 de dosare. În urma anchetelor, 41 de persoane au fost trimise în judecată, dintre care 14 în arest preventiv. Anul trecut, DIICOT Cluj a monitorizat 110 de victime ale traficului de persoane, dintre care 47 cu vîrste sub 18 ani.

Dacă procurorii clujeni ai DIICOT au avut rezultate bune în domeniul combaterii criminalităţii informatice, al traficului de droguri şi al traficului de persoane, la capitolul infracţiuni economice nu au avut nici măcar o persoană trimisă în judecată.

În total, anul trecut, DIICOT Cluj a soluţionat 466 de dosare şi a întocmit 73 de rechizitorii. Procurorii DIICOT au cercetat 1.283 de persoane, 257 dintre acestea fiind trimise în judecată. Totodată, faţă de 77 de persoane cercetate de DIICOT, instanţa a dispus măsura arestării.

C. PURIŞ