Creştinii gherleni în pelerinaj la Medugorje

A devenit deja tradiţie ca în fiecare an, creştinii gherleni să se deplaseze la Medugorje, un binecunoscut loc de pelerinaj, an de an vizitat de zeci de mii de pelerini din toată Europa, dar nu numai.

În perioada 1-7 septembrie 2023 printre ei se află şi 30 de creştini armeni şi romano-catolici din municipiul Gherla, dar şi de alte religii în frunte cu preotul romano-catolic şi armenesc Küsmödi Attila, organizatorul pelerinajului. Medjugorje – este o localitate situată în partea vestică a Bosniei Herţegovina, la aproximativ 25 de km sud-vest de Mostar, nu departe de graniţa cu Croaţia. Din punct de vedere administrativ aparţine de districtul Čitluk, acesta cuprinzând şi alte patru localităţi. Numele „Međugorje” înseamnă „între munţi” şi desemnează aşezarea geografică a localităţii. Localitatea apartine Hertegovinei, care împreună cu Bosnia, era una dintre cele 6 republici ale fostei Iugoslavii. Parohia din Medjugorje este administrată de călugări franciscanii şi aparţine de Dieceza de Mostar. Prezentarea evenimentelor din ziua de 24 iunie 1981, Fecioara Maria a apărut pentru prima dată la Medjugorje unor adolescente : Ivanka de 15 ani şi Mirjana de 16 ani. A doua zi, se formează grupul de 6 vizionari, Fecioara Maria adresându-se lor cu “Lăudat să fie Isus!”. La următoarea apariţie, întrebată fiind asupra indentităţii sale, le-a răspuns : ”Sunt Preafericita Fecioară Maria…doresc să fiu cu voi pentru a vă ajuta să vă convertiţi şi pentru a îndruma lumea întreagă să se împace cu Dumnezeu. Pace! Pace! Pace! De atunci Fecioara Maria apare vizionarilor (la trei dintre ei- zilnic, la ceilalti- cu diferite ocazii), transmiţându-le mesaje de pace, iubire şi convertire. În 1991, Medjugorje este recunoscut oficial de către Biserică ca loc de pelerinaj şi rugăciune, iar la 21 august 1996, dr. Navarro Valls, purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, precizează poziţia Romei: “toţi credincioşii pot merge la Medjugorje dacă vor, iar preoţii pot să îi însoţească”.
Milioane de pelerini, credincioşi de toate confesiunile, preoţi, episcopi şi doar curioşi sau sceptici, au fost şi sunt martorii Harului lui Dumnezeu (convertiri, vindecări miraculoase, vocaţii pentru viaţa consacrată) la Medjugorje. Printre ei se află şi pelerinii oraşului de pe Someş, aflaţi acolo şi în aceste zile.

Pe parcursul deplasării la Medjugorje creştinii gherleni vizitează lăcaşuri de cult şi locuri monahale de pe traseu, aşa cum fac de peste zece ani. Sunt creştini gherleni care an de an onorează acest renumit pelerinaj.

Szekely Csaba