CPECA Cluj: Fumătorii – predispoziție mai mare de a dezvolta simptome severe de COVID-19 decât nefumătorii

Fumatul este responsabil pentru 8 milioane de decese anual. Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunțarea la fumat – informează Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Cluj, din cadrul Agenției Naționale Antidrog (ANA).

„Potrivit rezultatelor ultimului studiu în populația generală, realizat de Agenția Națională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul țigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenței consumului de droguri în populația României. Astfel, un procent de 58,3% dintre cei intervievați au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții, 40,8% dintre aceștia declarând că au fumat și în ultimele 30 de zile. Între cele două sexe există diferențe semnificative în ceea ce privește comportamentul față de consumul experimental de tutun: 67,2% prevalența consumului în rândul populației masculine, față de 49,4% în rândul celei feminine și o asociere pozitivă de intensitate slabă. Segmentul cuprins între 25 și 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de prevalență: 61,2% pentru consumul de-a lungul vieții, 46,8% pentru consumul recent și 46% pentru consumul actual. Valorile foarte apropiate ale prevalenței consumului din ultimul an, respectiv în ultima lună (46,8%, față de 46%) indică menținerea într-o proporție mare a comportamentului de consum a celor care au declarat consum de tutun în ultimul an” – arată CPECA Cluj.

Potrivit aceleiași surse, cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 6 ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenți au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariția acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%). În mediul urban se înregistrează valori mai mari, comparativ cu cele observate pentru populația din mediul rural (consumul experimental de tutun: 61,3%, față 52,6%; consumul de tutun în ultimul an: 44,2%, față 36,3%; consumul de tutun în ultima lună: 43,3%, față 35,9%).

În funcție de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din București-Ilfov (53,6%), urmate de respondenții care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3%), zona de Nord-Vest (41%) și în zona de Vest a țării (40,1%), în timp ce, cele mai mici procente s-au observat pentru populația din regiunea de Sud (26,2%).

„Pentru a proba necesitatea unei intervenții, cei care au fumat cel puțin o dată în viață au fost întrebați dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat și despre consecințele acestuia. 87,6% au menționat că nu au avut un astfel de dialog. (…) În timp ce, 44,8% dintre participanții la studiu sunt în acord total cu afirmația potrivit căreia voința este principalul factor care influențează renunțarea la fumat, doar 18,5% sunt total de acord cu aplicarea măsurilor coercitive (interdicția fumatului). În majoritate (72,3%), respondenții au fost de acord cu afirmația conform căreia fumatul dăunează sănătății celor din jur. La nivel individual, peste o treime (35%) consideră că fumatul a mai puțin de 10 țigări pe zi nu reprezintă un risc pentru sănătate” – precizează CPECA Cluj.

Conform aceleiași surse, „în absența datelor de la 5 țări (Danemarca, Luxemburg, Polonia, Slovenia și Suedia), la nivelul Uniunii Europene, prevalența consumului de tutun de-a lungul vieții variază de la 80,5% (Franța), la 45,1% (Malta). Cu o prevalență de 58,3%, România ocupă locul al 9- lea în clasamentul european.

18 noiembrie – Ziua Națională fără Tutun a fost marcată, la Cluj-Napoca, de reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj printr-o serie de activități de informare, educare si conștientizare cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun. Tema campaniei naționale, în concordanță cu cea propusă de Organizația Mondială a Sănătății, a avut motto-ul „De azi, mă las de fumat!”, tema fiind „Beneficiile renunțării la fumat”. Între aceste beneficii, CPECA Cluj amintește că: în 20 de minute din momentul în care se renunță la fumat scade tensiunea arterială și ritmul bătăilor inimii; în 12 ore scade nivelul monoxidului de carbon; de la 2 la 12 săptămâni, se îmbunătățește circulația arterială și crește capacitatea pulmonară; de la 1 la 9 luni se îmbunătățește capacitatea respiratorie și tusea tabagică se diminuează; într-un an riscul de boală coronariană se reduce la jumătate; între 5 și 15 ani de la renunțarea la fumat riscul de infarct este egal cu al unui nefumător; în 10 ani scade riscul de cancer pulmonar, esofagian etc; în 15 ani riscul de boală coronariană este identic cu al unui nefumător; crește speranța de viață; persoanele care au suferit un infarct reduc cu 50% șansele de a mai avea încă unul dacă renunță la fumat; renunțarea la fumat crește fertilitatea și reduce riscul nașterii premature.

M. T.