Coronavirusul şi joaca de-a guvernarea

Boala atipică provocată de coronavirusul ucigaș continuă să îngrijoreze întreaga lume. De la apariția virusului, în decembrie anul trecut, peste 118.000 de persoane au fost afectate în aproximativ 100 de țări și teritorii, iar aproximativ 4.300 de oameni au fost răpuşi de virus. Situația este gravă și în Europa, unde se înmulţesc tot mai tare cazurile de infecţii. În România sunt deja 50 de cazuri de infectare cu virusul COVID-19 şi nu este exclus ca boala să se răspândească tot mai mult în următoarele zile şi săptămâni.

Întrebarea care se pune este dacă autorităţile române au acţionat eficient şi la timp pentru prevenirea acestei epidemii care a pus pe jar întrega lume. Cu siguranţă nu. Primele cazuri de coronavirus în Europa au fost înregistrate în Italia în a doua parte a lunii februarie. De atunci, virusul s-a răspândit foarte repede pe tot continentul european, în ţara noastră primul caz de infectare fiind depistat pe 26 februarie. Era de aşteptat ca la dinamica călătoriilor între Italia şi România să apară şi la noi cazuri de coronavirus.

Gândiţi-vă că în Italia trăiesc undeva în jur de 1,3 milioane de români. Foarte mulţi dintre ei vin în ţară nu doar în perioada concediului de vară sau cu ocazia sărbătorilor de iarnă sau de Paşte. Unii se întorc să-şi facă dantura pentru că e mai ieftin la noi, alţii ca să-şi ducă părinţii la tratament în Italia deoarece acolo sunt servicii de mai bună calitate. Unora pur şi simplu li s-a făcut dor de casă. Aşa s-a întâmplat şi spre finalul lunii februarie, când traficul de persoane din Italia spre România a fost destul de ridicat. Ba mai mult, după luarea măsurilor de carantină şi izolare din peninsulă la începutul lunii martie, a crescut numărul de persoane care au venit de acolo spre ţara noastră pentru a scăpa de constrângerile impuse de autorităţile italiene. Sunt voci care spun că în ultimele două săptămâni ar fi intrat în ţară peste 50.000 de români stabiliţi în Italia sau în alte ţări afectate de virus.

Ce au făcut autorităţile în tot acest context? Mai nimic. De la declanşarea epidemiei în Italia, România a irosit pur şi simplu timpul până în 8 martie când au fost luate primele măsuri serioase. Guvernanţii au aşteptat să apară şi la noi infecţiile, acţionând concret abia după aproape două săptămâni de la depistarea primului caz. Practic, autorităţile au ratat startul luptei. În plus, multe din măsurile luate au fost cu jumătate de măsură. Spre exemplu, au fost suspendate cursurile din universităţi, însă studenţii sunt lăsaţi în continare să stea în cămine de sute sau chiar peste 1.000 de locuri. Au fost anulate sau amânate evenimentele sportive şi culturale, însă mall-urile în care mii de oameni calcă zilnic rămân deschise. De asemenea, li se recomandă românilor să stea în casă. În schimb, în continuare, se efectuează curse aeriene spre zone puternic afectate de coronavirus în Europa, iar punctele de trecere a frontierei rămân deschise, cu câteva excepţii.

Cu alte cuvinte s-a făcut prea puţin şi destul de târziu. Şi asta din cauza indiferenţei, pentru că prioritatea zero a celor care se află la putere în această perioadă nu a fost sănătatea românilor. Au fost alegerile anticipate şi găsirea de soluţii pentru a-şi maximiza numărul de voturi în alegeri. Ca dovadă, în cursul zilei de ieri, în loc ca liberalii să conștientizeze cât de gravă este situaţia generată de epidemia de coronavirus şi să urgenteze învestirea unui guvern care să gestioneze problemele extrem de delicate din ţară, au ales să prelungească telenovela desemnării premierilor. Astfel, înainte cu câteva minute de şedinţa de învestire a noului Guvern, Florin Cîţu a anunţat că şi-a depus mandatul de premier desemnat. Ce calcule şi-a făcut PNL prin această mişcare nu ştim. Sigur este că riscul de contaminare creşte pe zi ce trece, iar liberalii se joacă de-a guvernarea.