Continuă bătălia pentru Kolozsvar

Asociaţia Minority Rights continuă bătălia în instanţă pentru obţinerea maghiarizării indicatoarelor de localitate la Cluj-Napoca. Reprezentanţii asociaţiei au contestat hotărârea Tribunalului Cluj, pronunţată la începutul acestui an, prin care s-a dispus că nu pot fi instalate plăcuţe bilingve la Cluj-Napoca, recursul urmând să fie judecat astăzi la Curtea de Apel Cluj.

Asociaţia Minority Rights, din care face parte avocatul clujean Szocs Sandor, fiica acestuia Szocs Izabella şi încă o persoană, a cerut în instanţă obligarea municipalităţii de a instala plăcuţe în limba maghiară. La demersul acestei asociaţii, înfiinţată doar în 2015, s-au mai alăturat peste 400 de clujeni, care au avut calitate de intervenienţi în proces. Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 27 martie 2015, iar în urma analizării probelor, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de Minority Rights. Hotărârea Tribunalului Cluj nu a fost definitivă, context în care Minority Rights a făcut recurs. Acţiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel Cluj, urmând ca această instanţă să se pronunţe astăzi vizavi de solicitarea Asociaţiei Minority Rights. Demersul acestei organizaţii  nu este primul care vizează obligarea municipalităţii clujene de a instala plăcuţe cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca.  O astfel de acţiune a fost demarată şi de Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţeanul olandez Landman Gabor, a cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania. Landman Gabor a făcut apel la justiţie pentru a obţine obligarea municipiului Cluj-Napoca, precum şi a altor oraşe şi comune din zona de Nord-Vest a României să instaleze plăcuţe cu denumirea localităţilor în limba maghiară.

Procesul cu Primăria Cluj-Napoca a început în primăvara anului 2014 iar după câteva luni instanţa s-a pronunţat vizavi de cererea Fundaţiei European Committee Human Rights Hungarians Central Europe. Prin sentinţa dată, Tribunalul Cluj a admis cererea fundaţiei olandeze, obligând municipalitatea clujeană să instaleze indicatoare de localitate bilingve în Cluj-Napoca. Municipalitatea clujeană a atacat cu recurs sentinţa Tribunalului, iar în luna februarie 2015 Curtea de Apel Cluj a dat câştig de cauză municipalităţii.

În legea 215 a Administraţiei locale se precizează că se pot instala plăcuţe bilingve sau cetăţenii se pot adresa în limba maternă doar dacă ponderea minorităţii depăşeşte 20 la sută. “Conform art. 76 din Legea 215/2001, (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă”, se arată în actul normativ. Cluj-Napoca nu intră în categoria localităţilor în care minoritatea maghiară depăşeşte 20 la sută.

De precizat este faptul că tema plăcuţelor bilingve este una total falsă şi nu are nimic cu multiculturalismul. Faptul că pe un indicator rutier apare denumirea localităţii şi în altă limbă decât cea oficială nu înseamnă că avem de a face cu multiculturalism. Cei care încearcă să creeze tensiuni şi provocări uită să spună că la Cluj-Napoca maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administraţiei locale, că zeci de străzi din oraş poartă numele oamenilor reper din cultura şi arta maghiară, că în oraşul nostru se poate învăţa în limba maghiară, germană la toate nivelurile, că numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-şi organiza activităţile, că numeroase monumente sunt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare şi că este singurul oraş din Romania cu două teatre şi opere(română şi maghiară).

Demersul privind obţinerea dreptului de a instala plăcuţe bilingve la intrarea în Cluj-Napoca face parte dintr-o serie de acţiuni provocatoare orchestrate de aşa-zişi “comisari” ai societăţii civile care nu caută decât să incite spiritele în detrimentul unei bune convieţuiri în acest oraş. Printre aceste acţiuni se numără şi planul de schimbare a denumirii municipiului Cluj-Napoca, aşa cum e acum, în Cluj, cum se numea înainte de 1974. Printre cei care se află în spatele acestui proiect se numără chiar actualul subprefect al judeţului Cluj, Gyorke Zoltan.  Până în 16 octombrie 1974 oraşul avea denumirea de Cluj. Atunci însă, printr-un decret al Consiliului de Stat, i s-a atribuit oraşului şi denumirea sa latină – Napoca. Tot atunci un alt oraş din ţară, Turnu Severin, a primit şi el denumirea latină, Drobeta. După Revoluţie au fost voci care au contestat denumirea latină de Napoca, cerând revenirea la Cluj.

C.P.