Consiliu bilateral din… 27

Minţi întunecate de biciul scrierii islamice, luminate doar de ledurile luminiţelor din Crăciunul trecut s-au pus pe sfat. Franţujii şi nemţălăii, deopotrivă. State mari, cu potenţial cât tot harnaşamentul de sus şi de jos al calului lui Mathia Rex-ul şi încă ceva pe deasupra. Dar, cum spuneam, cu minte împuţinată de povârnişul (ne)drept al unor democraţii prost înţelese. Şi, mai ales, aplicate. Mai pe scurt, Franţa şi Germania au pus de un consiliul bilateral pentru integrarea imigranţilor. 27 de experţi (?!?) din ambele tabere se vor reuni de două ori pe an, pentru a… A ce? Nici ei nu ştiu, pentru că Macron şi Merkel nu s-au pronunţat încă. Dar trebuie să facă slalom între voinţă şi putirinţă. Voinţa de a ajuta Califatul să se împlinească pe continent evropean şi putirinţa de a depăşi mânia populară a alegătorilor din cele două ţări. Cel puţin.
La masa negocierilor au venit, instruiţi de acasă şi cu cuvinte înşelătoare în guşă, Thomas de Maiziere şi Gerard Collomb, miniştrii cât mai de interior ai marilor puteri evropene.
Şi au grăit.
Concluzionând, în subtext, că Franţa este în budă, iar Germania alunecă pe canalizarea cea mare tot înspre mormanul cu fecale. Cum? Păi este pentru prima oară când Germania recunoaşte că un sfert din populaţia ei este de origine străină (1.3 milioane de suflete ale lui Alah au venit doar în ultimul an). Iar în ping-pong-ul organizat ad-hoc, franţuzul a recunoscut că pentru integrare nu ajunge numai… limba. Ai lor au învăţat-o (spre deosebire de cei care s-au instalat la căldurică în Germania), dar nu şi… ling cu ea. „Fractura socială există şi în societăţile unde este asimilată limba franceză”, spunea Collomb. Adică, restul e tot cu burka, tot cu bomba, tot cu gândurile de uciganie împotriva creştinilor…
Ce e de făcut?
Păi, cei doi… interni au făcut planuri de integrare pe piaţa muncii. Tare, nu? Dar imigranţii muncesc! Se asociază în cartiere specializate, fabrică explozivi, fac planuri de aruncare la… sol a avioanelor din aer, trag cu puşca, susţin SI şi se întorc în peisajul democraţiilor pentru a mai pune de un prăpăd… Doar nu vreţi să-i vârâţi la şaibă?!
Şi mai spun (experţii!) că e nevoie ca aceşti imigranţi să recunoască valorile societăţii occidentale. Hai, că asta e cea mai tare! Şi ar fi cam aşa: am supt de la ţâţa mamii şi am fost vârât în cristelniţă, dar, brusc, mă apuc de recitat din Coran şi să strig în pustiu după sfinţii lor. De ce le cereţi lor, ceea ce nu putem face nici noi? Să ne lepădăm de sine. Chiar dacă ne-aţi trage câte o conductă cu petrol în fiecare din curţile noastre, şi tot e greu, dacă nu imposibil, să renunţăm la ceea ce ne-au lăsat străbunii. Şi ei?
Întrebarea rămâne fără răspuns, pentru că, mai marii Europei nu vor să asculte pe cei 27 care nu vor să se amestece cu alţii.
Ei o ţin pe a lor. Şi cine nu-i cu ei…
Radu VIDA